Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi actul normativ care completează legea asistenţei sociale 292/2011. Iniţiativa legislativă implementează un pachet minim de servicii sociale pentru copii.
Pachetul minim de servicii sociale presupune un sistem integrat de servicii furnizate la nivelul comunităţii, în funcţie de necesităţile individuale şi adresate, în special, copiilor din categoriile cele mai vulnerabile şi familiilor acestora.
Ce conține pachetul minimal
„Se instituie pachetul minimal de servicii sociale pentru copil şi familie, denumit în continuare pachet minimal de servicii, în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, universal şi obligatoriu, în scopul asigurării dreptului fiecărui copil la supravieţuire, dezvoltare, protecţie, precum şi la combaterea sărăciei.
Pachetul minimal de servicii include servicii de bază şi de informare în domeniul sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale precum: identificarea situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, evaluarea acestora, furnizarea de informaţii, consiliere, însoţire, asistenţă şi monitorizare.
Pachetul minimal de servicii se acordă în cadrul unui program naţional, potrivit prevederilor prezentului articol, ale art. 40 alin. (1) şi ale art. 73 alin. (3) din prezenta lege, precum şi potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, arată actul normativ promulgat de şeful statului.
Finanțare de la bugetul de stat
Finanţarea pachetului minimal de servicii se face din bugetul de stat, prin transferuri către bugetele locale în baza solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din fonduri europene nerambursabile sau Granturile Spaţiului Economic European (SEE) şi Norvegiene, potrivit legii.
Pachetul minimal de servicii este acordat de către o echipa mixtă, multidisciplinară, formată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale din: un asistent social sau lucrător social, un asistent medical comunitar şi un consilier şcolar.
Acestora li se pot adăuga, în funcţie de nevoile persoanelor din comunitate, mediatori şcolari şi mediatori sanitari.
„Echipa mixtă de la nivelul unităţii administrativ teritoriale este supervizată şi asistată metodologic de o echipă mixtă constituită la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, din inspectori angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică, ai direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, ai inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi ai centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv al municipiului Bucureşti”, mai arată legea.
Datele copiilor vor fi introduse într-o aplicație online
În vederea aplicării dispoziţiilor, înregistrarea datelor privind situaţia copiilor şi a familiilor de la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale, precum şi a celor privind serviciile acordate acestora în cadrul pachetului minimal de servicii, se face într-o aplicaţie digitală online dedicată şi unitară la nivel naţional, şi priveşte: tipul şi natura vulnerabilităţilor copiilor din comunitate, situaţia familiilor acestora, a persoanelor care au calitatea de tutore, planul individualizat de servicii şi modalitatea de acordare a acestor servicii.
De asemenea, dezvoltarea, testarea, implementarea, trainingul pentru utilizare de către echipele mixte, menţinerea funcţionalităţii şi perfecţionarea aplicaţiei digitale se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, în cadrul unui program de interes naţional implementat şi finanţat conform prevederilor legale.
Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, pe baza datelor generate de aplicaţia digitală, elaborează rapoarte anuale cu privire la situaţia copiilor şi a familiilor acestora, pe care le prezintă Guvernului, Parlamentului şi publicului larg.
Conform actului normativ, aceste rapoarte vor cuprinde, dacă este cazul, şi recomandări în vederea îmbunătăţirii legislaţiei privind modul de organizare şi acordare a pachetului minimal de servicii.
Pe 23 aprilie, proiectul a fost adoptat de Senat, în calitate de prim for sesizat, şi decizional de Camera Deputaţilor pe 13 octombrie.
Citește și:
