Urbanizarea ne-a îngrădit accesul la natură, spune Ellen Miles, o activista de mediu în vârstă de 31 de ani din Londra. Cu o mână de semințe și o lopată, tânăra încearcă să schimbe această realitate în orașul în care locuiește.
În 2020, Miles a fondat campania Nature Is a Human Right („Natura este un drept uman”), care militează pentru ca accesul zilnic la spații verzi să fie recunoscut în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pentru că schimbarea se produce într-un ritm prea lent „de sus în jos”, a decis să preia inițiativa și a început să practice ceea ce este cunoscut ca „grădinărit de gherilă”: „Plantare de jos în sus într-un spațiu public, cu un scop. Gândește-te la asta ca la graffiti, dar cu flori sălbatice în loc de vopsea spray”, explică Miles, pentru CNN.
Este o formă de activism urban care presupune transformarea spațiilor neglijate – crăpături în trotuare, margini de drum, terenuri abandonate – în mini-oaze pentru oameni, polenizatori și biodiversitate.
Pentru Miles, a început în timpul pandemiei de Covid și s-a transformat în timp într-un ritual săptămânal la care s-au alăturat și vecinii săi, înverzind împreună colțurile uitate ale cartierului Hackney din Londra.
În Marea Britanie, grădinăritul de gherilă se află într-o zonă gri legală: deși plantarea pe teren public fără permisiune nu este, tehnic vorbind, legală, autoritățile închid adesea ochii – atât timp cât nu are nimeni de suferit.
Potrivit Societății Regale de Horticultură, grădinarii „de gherilă” ar trebui să se asigure că plantările lor nu deranjează alți cetățeni și să fie atenți să nu blocheze accesul public sau să creeze pericole de împiedicare. De asemenea, este important ca plantele să poată fi îndepărtate ușor și ca rădăcinile să nu provoace daune structurale trotuarelor sau clădirilor.
Grădinăritul de gherilă datează din anii 1970, când grupul Green Guerrillas, fondat de Liz Christy în SUA, a început să transforme terenuri virane în grădini comunitare. Mișcarea s-a răspândit la nivel mondial – de la Ron Finley, „Grădinarul Gangsta” din Los Angeles, la Ta Mère Nature din Franța și Colectivul Ujamaa Guerrilla Gardening din Africa de Sud.
Miles, care a învățat grădinăritul din mers, a făcut această mișcare populară pe TikTok și alte rețele sociale, unde comunitatea ei online a crescut odată cu semințele plantate.
„Tinerii de azi sunt foarte conștienți de probleme precum schimbările climatice, inegalitatea și sănătatea mintală. Grădinăritul gherilă intersectează toate aceste teme. Este ceva ce poți face cu mâinile tale și vezi impactul imediat, spune Miles.
Și nu este doar unul simbolic. Un studiu cu 20.000 de participanți realizat de Universitatea Exeter din Marea Britanie a arătat că oamenii care petrec cel puțin 120 de minute pe săptămână în spații verzi au raportat o sănătate fizică și psihologică semnificativ mai bună decât cei care nu o fac.
Pentru copiii mici, accesul la natură a fost asociat cu reducerea hiperactivității și îmbunătățirea capacității de concentrare. Comunitățile pot beneficia și ele: un studiu din SUA a arătat că înverzirea terenurilor virane poate duce la scăderea criminalității.
Oricine se poate implica, transmite Miles. „Acum este primăvară. Caută flori sălbatice native, presară-le când plouă și nici măcar nu trebuie să le uzi”, spune tânăra, care a scris și o carte despre acest subiect și predă un curs gratuit online de patru săptămâni prin organizația nonprofit Earthed.
C.S.