Ți-e mai ușor să interacționezi cu oamenii pe rețelele de socializare decât față în față sau la telefon?
E explicabil. Sunt companii care investesc sume uriașe în tehnologia care te face să te simți stăpân pe situație, indiferent cu cine intri în contact, online.
În plus, parcă online obții și rezultate mai bune! Când postezi o fotografie sau un comentariu, ai toate șansele să primești mai multe reacții de la alții decât dacă ai ieși la o plimbare în parc.
Problema este că validarea din mediul online tinde să rămână acolo. Utilizatorii cu care interacționezi doar pe rețelele de socializare nu fac parte din viața ta offline. Nu te ascultă, nu te înțeleg. Nu sunt lângă tine.
Dacă ai avut măcar o dată greutăți în a trage linia între viața ta virtuală și cea din mediul offline, citește acest articol!
O să afli cum să reacționezi în fața unor riscuri de care niciunul dintre noi nu mai este ferit.
Cheia dependenței: „Urmează ceva bun, dar nu-ți spun când. Rămâi aici!”
„Dependența este orice tip de comportament care implică a tânji (craving, în limba engleză - n.red.) după obiectul dependenței, aduce o eliberare sau o plăcere temporară, dar are consecințe negative pe termen lung, iar persoana nu poate renunța la comportament, în ciuda consecințelor negative“, spune Alina Costache, psiholog clinician și psihoterapeut, citând una din afirmațiile dr. Gabor Mate.
„Orice comportament care începe sănătos - o dietă sănătoasă, practicarea unui sport etc. - poate migra în zona dependenței când sunt îndeplinite 4 condiții: tânjirea, plăcerea / eliberarea temporară / consecințele negative și imposibilitatea renunțării.
Cu toții suntem în căutarea plăcerii sau a ușurării unei suferințe. Este o caracteristică umană, iar asta face ca susceptibilitatea noastră de a dezvolta dependențe să fie una foarte mare.
De multe ori, dependențele sunt, de fapt, «automedicări" ale unor condiții sau tulburări nediagnosticate, cum ar fi ADHD, autism înalt funcțional, Asperger etc. În experiența practică din cabinet, incidența trăsăturilor ADHD / ADD / autism la adulți este extrem de ridicată.
Și fără a avea un studiu empiric realizat, identific trăsăturile la aproximativ 1 din 5 adulți”, spune Alina Costache.
În cazul rețelelor de socializare, atracția magnetică rezultă din modul în care este furnizat conținutul, în funcție de impulsurile și conexiunile noastre neurologice, astfel încât consumatorilor să le fie greu să se îndepărteze de fluxul de informații primit.
David Greenfield, psiholog și fondator al Centrului pentru dependența de internet și tehnologie din West Hartford, Connecticut, spune pentru New York Times că rețelele își ademenesc utilizatorii apelând la niște tactici foarte eficiente.
Una dintre ele: creează ideea că ai putea primi o recompensă în orice moment. Doar că nu știi când. De fapt, s-ar putea întâmpla oricând. Așa că rămâi acolo, conectat.
„E la fel ca la jocurile de noroc cu jetoane. Utilizatorii sunt atrași cu lumini și sunete și - într-o măsură chiar mai mare - cu informații și recompense adaptate intereselor și gusturilor utilizatorului", a explicat psihologul.
Și adulții sunt vulnerabili la astfel de tactici. Dar tinerii sunt în mod deosebit expuși riscului de a cădea pradă dependenței, deoarece nu au încă pe deplin dezvoltate regiunile creierului implicate în controlul tentației și recompensei.
„Totul aici este despre impuls”, a mai spus doctorul Greenfield despre contextul în care tinerii alunecă pe panta dependenței.
Mai mult, susține acesta, creierul adolescentului este în mod special adaptat la conexiunile sociale, iar „rețelele sociale sunt o oportunitate perfectă de a se conecta cu alți oameni”. Totul e la scară mai mare, pe aceste rețele. Nici nu e de mirare că un tânăr ar ajunge să le prefere interacțiunii offline.
Mulți specialiști compară caracterul adictiv al rețelelor de socializare cu cel al fumatului.
Verificarea numărului de like-uri este noua pauză de țigară, spun aceștia.
Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că rețeaua TikTok Lite (care își recompensa cu bani utilizatorii, în funcție de timpul petrecut online) „ar putea fi la fel de toxic și ar putea crea dependență ca țigările”.
Interacțiune fără sfârșit. De ce copiii sunt mai vulnerabili?
Majoritatea platformelor de social media exploatează conexiunile neurologice ale oamenilor, oferind un sistem de recompensare pe termen scurt. Like-urile și emoji-urile asigură validare, iar orice conținut neplăcut poate fi îndepărtat cu ușurință.
„Introducerea posibilității de a derula la nesfârșit a însemnat că utilizatorii nu termină niciodată navigarea. Există întotdeauna conținut nou de văzut.
Când am terminat de citit o carte, simt că am încheiat-o. Toate emisiunile de televiziune se termină. Dar în online nu e cazul", a explicat Tobias Dienlin, profesor asistent de comunicare interactivă la Universitatea din Viena.
ASTĂZI PE SPOT:
Mai ales cei care au probleme cu unele aspecte ale vieții lor sunt foarte vulnerabili la dependența de social media.
„Oamenii care au deja un control slab al impulsurilor sau care se luptă să-și organizeze viața de zi cu zi au o problemă mai mare cu dependența de rețele sociale", a spus Dienlin.
De asemenea, pentru persoanele singure sau deprimate, consumul unui volum excesiv de conținut pe rețelele de socializare poate reprezenta o formă de evadare din realitatea apăsătoare. Problema este că evadarea are, la rândul ei, consecințe.
„În aceste cazuri, ne ajută să ne reglăm starea de spirit și să ieșim din situații incomode. Dacă mă simt plictisit, copleșit, rușinat sau vinovat și iau telefonul și deschid rețelele sociale, tot răul dispare într-o clipită", a explicat profesorul.
Problema este că răul nu dispare. Doar că eu - acaparat de lumea virtuală - încetez să mă mai gândesc la el. Dar în schimb mă refugiez într-un univers virtual, de la care aștept mult mai multe decât poate acesta să-mi ofere. Și în timp, risc că ajung la dezechilibru. Nemulțumire, frustrare continuă. Iar de aici, să merg pe drumul spre dezechilibru.
Consumul excesiv de rețele sociale poate nu doar să favorizeze apariția unor probleme psihologice, ci le poate și agrava pe cele existente. Printre acestea, depresia sau tulburările de alimentație.
Dacă te uiți la un anumit tip de conținut, algoritmii vor găsi modalități de a-ți aduce în atenție, iar și iar, postări similare. Iar dacă acel conținut îți face rău, vei trăi intoxicat, în permanență.
Copiii sunt victime aproape sigure ale consumului unui astfel de conținut nociv.
„Platformele par a fi concepute pentru a menține copiii implicați cât mai mult timp posibil.
Ei n-au capacitatea să reziste acestor impulsuri, așa cum o au adulții. Și asta le afectează viața. Le ia din timpul de teme și de somn. Iar asta are implicații majore”, a spus directorul științific al Asociației Americane de Psihologie (APA), Mitch Prinstein, pentru NBC News.
Pristein oferă o soluție simplă: la ora 21.00, toate dispozitivele mobile cu acces online ale unei familii trebuie adunate și puse deoparte. La început o să simți un disconfort. Dar o să treacă. Și vei începe să dormi mai bine. Copiii tăi vor începe, de asemenea, să doarmă mai bine.
La o analiză de profunzime, dependența pare că se transmite de la părinte la copil. Nu ereditar, ci prin comportamentul părinților, spune psihologul Alina Costache.
„De multe ori, lumea virtuală devine încă de la începutul vieții copilului cel mai ieftin babysitter, iar ceea ce se pierde cu adevărat în acest proces este privitul în ochi.
Copilul învață emoțiile prin contactul vizual cu mama, tata sau persoana care îl îngrijește. Astfel, el se dezvoltă sănătos prin explorarea expresiilor faciale ale celorlalți. Așa se creează sau se codifică neurologic un model emoțional al copilului sau tipul de atașament.
În lipsa unui atașament sigur, copilul va căuta constant atașament în mediul virtual, fugind astfel de durerea de a nu-i fi fost posibil să creeze atașament cu părintele”, spune ea.
9 semne ale dependenței de social media
La început, cercetătorii defineau dependența raportându-se la substanțe, cum ar fi drogurile, și nu la comportamente, cum ar fi jocurile de noroc sau utilizarea Internetului. Abordarea s-a schimbat treptat.
În 2013, Manualul de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale a introdus ideea dependenței de jocurile de noroc online. Dar menționa că sunt necesare studii suplimentare, înainte ca dependența să capete, oficial, statutul de „afecțiune”.
Dr. Greenfield e de acord că definiția a „cât de mult este prea mult" poate diferi.
Dar în cazul rețelelor sociale, au existat cazuri în care utilizarea excesivă a creat probleme cu școala, tulburări de somn și a influențat alte aspecte vitale pentru o viață sănătoasă, a arată el.
„Prea mulți consumatori tineri nu se pot opri (din a petrece timp pe rețelele sociale - n.red.). Iar conținutul, inclusiv cel al rețelelor sociale precum Meta, reprezintă medicamente psihoactive", a spus el.
Potrivit Horizon, revista de cercetare și inovare a UE, persoanele dependente de social media pot avea următoarele simptome:
- Petrec un interval substanțial de timp gândindu-se la rețele sau la conținutul acestora.
- Simt nevoia de a petrece mai mult timp pentru a simți efectul dorit.
- Devin neliniștite, iritate, furioase, frustrate, anxioase sau triste când nu pot folosi rețelele.
- Nu reușesc să se oprească, să controleze sau să reducă utilizarea rețelor.
- Folosesc social media pentru ameliorarea stărilor negative de dispoziție.
- Continuă să folosească rețelele, chiar dacă că sunt conștiente de consecințele negative.
- Mint despre gradul de utilizare a platformelor de social media.
- Își reduc sau renunță la alte activități sociale și recreative.
- Pierd sau pun în pericol relații sau oportunități importante în viața offline din cauza folosirii excesive a rețelelor.
Practic, sunt simptomele multor dependențe. Doar că aici obiectul dependenței este reprezentat de rețelele sociale.
Strategii pentru prevenirea dependenței
George Chiriacescu, psiholog psihoterapeut adlerian, a explicat pentru spotmedia.ro că, pentru a ne dezintoxica, este important să stabilim limite.
„Putem începe prin a limita timpul petrecut pe aceste platforme, stabilind intervale definite pentru utilizare și reducând accesul la notificări.
De asemenea, este util să ne ocupăm de activități offline care ne aduc bucurie și satisfacție, precum sportul, lectura sau interacțiunea față în față cu prietenii.
Căutarea de noi interese și dezvoltarea de noi abilități, căutarea de noi interacțiuni sociale, precum și consultarea unui specialist pot aduce individul la un grad normal de funcționare, putând să învețe cum să folosească rațional aceste distracții”, spune el.
Tobias Dienlin, profesor asistent de Comunicare interactivă la Universitatea din Viena, susține, de asemenea, că utilizatorii trebuie să rămână vigilenți în privința obiceiurilor lor de folosire a social media, precum și la cele ale copiilor.
„E bine să discutăm despre asta în familie și să exersăm abstinența împreună", propune el.
Într-un episod precedent al campaniei Stay Cyber Safe, specialiști de la Salvați Copiii au explicat pe larg pentru spotmedia.ro de ce e important să știm ce face copilul nostru pe Internet, dar și cum să-l monitorizăm fără să-i invadăm viața privată.
Folosește-le cu moderație!
Tobias Dienlin consideră că rețelele sociale pot aduce multe beneficii, dacă știm cum să le utilizăm.
„Există foarte mult conținut banal, dar unele dintre informații pot fi și benefice.
Poți folosi rețelele în multe feluri.
Poți consuma pasiv conținut sau te poți implica activ cu rețelele sociale pentru a comunica și a menține relații", a declarat el pentru Deutsche Welle.
Cât timp aceste activități sunt făcute cu moderație, totul e în regulă. Lucrurile se complică atunci când utilizatorii încep să folosească excesiv rețelele, spune Dienlin.
Nu există, încă, o definiție medicală a dependenței de rețelele sociale.
„Însă doar pentru că nu există un diagnostic, nu înseamnă că fenomenul nu există”, a mai spus Tobias Dienlin.