Este bunătatea o piedică în calea succesului? Ce au descoperit oamenii de știință

Este bunătatea o piedică în calea succesului? Ce au descoperit oamenii de știință

Se consideră în general că bunătatea şi succesul în viaţă sunt două lucruri contradictorii. Oamenii “de treabă” pun interesele altora înainte, se sacrifică pe ei înşişi, ceea ce, la prima vedere, pare incompatibil cu succesul personal.

Într-un articol publicat în secţiunea Future a BBC, Claudia Hammond îşi propune să demonteze această idee pornind de la câteva exemple de personalităţi publice care “au pus bunătatea în centrul strategiei lor pentru succes”. Hammond  îi menţionează pe James Timpson, şeful lanţului Timpson de reparaţii de încălţăminte, Jacinda Ardern, premierul Noii Zeelande, şi Gareth Southgate, antrenorul echipei naționale de fotbal a Angliei.

ADVERTISING

“Lucrul de care şi-au dat ei seama este că o abordare mai măriminoasă, aparent mai ‘moale’, în afaceri, politică şi management sportiv aduce rezultate pozitive de care beneficiază nu doar oamenii care lucrează pentru ei, ci şi ei înşişi”, scrie Hammond.

Potrivit autoarei, există tot mai multe studii ştiinţifice care demonstrează că oamenii buni pot avea succes. În 2020, Hammond a făcut parte dintr-o echipă a Universităţii din Sussex care a derulat un amplu studiu pe tema atitudinii publicului faţă de bunătate, la care au participat peste 60.000 de oameni din 144 de ţări.

ADVERTISING

Una dintre întrebările incluse în chestionarul pe care participanţii l-au completat a fost care este locul în care asistă la cele mai multe acte de bunătate. Surprinzător, locul de muncă s-a plasat al treilea după locuinţă şi spaţii medicale.

Studiul a arătat că participanţii sunt dispuşi într-o măsură mai mare să continue să lucreze în companie dacă au un şef cumsecade şi aproape toţi (96 la sută) au spus că a fi omenos la locul de muncă este important pentru ei.

Cercetările psihometricianului Joe Folkman vin şi ele în sprijinul concluziei că bunătatea la locul de muncă este importantă pentru succesul companiei. Folkman a analizat feedback-ul oferit de angajaţi în cazul a 50.000 de lideri şi a descoperit că acei şefi consideraţi mai agreabili de către oamenii care lucrează pentru ei se situează mai bine şi în ceea ce priveşte eficienţa.

ADVERTISING

Acest tip de leadership, numit de multe ori “etic” în domeniul cercetării privind mediul de afaceri, creează o atmosferă pozitivă la locul de muncă, iar angajaţii au rezultate mai bune într-un astfel de mediu, explică Hammond.

Chiar şi în politică găsim exemple care demonstrează că un stil mai blând, mai prietenos, te poate duce în vârf, aşa cum ne-a arătat Jacinda Ardern în Noua Zeelandă, precizează autoarea.

Cum rămâne atunci cu succesul unor politicieni ca Donald Trump, care nu sunt cunoscuţi tocmai pentru bunătatea firii lor? Atunci când a analizat reacţiile la postările pe Twitter ale lui Trump, cercetătorul Jeremy Frimer a descoperit că foarte puţini dintre susţinătorii lui au apreciat comentariile sale cele mai dure. Ei au continuat să îl susţină, însă mai degrabă în pofida incisivităţii sale, şi nu pentru aceasta.

“Desigur, nu poţi să fii un câştigător doar prin simplul fapt că ai o fire bună – este nevoie, de asemenea, de motivaţie,  de dedicare şi de competenţe – însă există tot mai multe dovezi că a arăta şi puţină bunătate în timp ce îţi urmăreşti obiectivele nu te împiedică să ai succes”, încheie Hammond.

C.S.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇