Oricât de opulente au fost târgurile de Crăciun organizate înainte de pandemie la București, când au venit în România, jurnaliștii de la New York Times l-au lăudat doar pe cel de la Sibiu.
Despre cum a devenit târgul sibienilor atât de cunoscut, ce aduce el nou în acest an, dar și ce ar putea să învețe alte primării din acestă poveste de succes am discutat cu Andrei Drăgan Răduleț.
Este președintele Asociației Events for Tourism, care organizează încă din 2011 Târgul de Crăciun de la Sibiu.
De astăzi, spotmedia.ro vă spune, pe larg, cum se organizează târgurile de Crăciun în cele mai mari orașe din România.
Inițiativa Austriei
Până în 2007, Casa de Cultură din cadrul Primăriei Sibiului organiza, de Crăciun, un Orășel al Copiilor.
Inițiativa unui târg modern de Crăciun i-a aparținut Barbarei Schöfnagel, politician austriac din cadrul Biroului Atașatului Social al Ambasadei Austriei în România.
Aceasta, în parteneriat cu Primăria din Sibiu, a organizat primele ediții ale târgului, din 2007 (când Sibiul era Capitală Culturală Europeană) până în anul 2011. De la acel moment - după ce Barbara Schöfnagel s-a retras și s-a întors în Austria – de organizarea târgului s-a ocupat Asociația Events for Tourism.
Președintele acestei asociații este Andrei Drăgan Răduleț, care a fost în echipa de organizare a târgului încă de la început, în perioada în care Barbara Schöfnagel lucra la Sibiu.
Cum se organizează târgul
Andrei Drăgan Răduleț a explicat pentru spotmedia.ro că Asociația Events For Tourism începe să pregătească un târg de Crăciun prin luna martie.
„Facem un proiect pe care îl înscriem pe Agenda Culturală a orașului. Am de an, acest proiect trebuie aprobat pentru a se putea desfășura. Nu avem o concesiune a organizării acestui eveniment. Și vă voi explica mai târziu de ce noi încercăm să convingem primăriile să renunțe la concesiuni.
Relația noastră cu municipalitatea se bazează pe o reevaluare periodică a rezultatelor pe care le obținem”, spune Andrei Drăgan Răduleț.
La solicitarea spotmedia.ro, Primăria Sibiu ne-a transmis că, în acest an, Târgul de Crăciun „este susținut de Primăria Sibiu, ca în fiecare an, prin Agenda Culturală a orașului. Suma alocată în acest an din bugetul local pentru finanțarea programului cultural al târgului este de 50.000 de lei, la care se adaugă punerea la dispoziție a domeniului public în mod gratuit pentru activitățile culturale”.
Pentru activitățile comerciale, însă, toată lumea plătește. Primăria cere 2 lei/mp/zi pentru a închiria spațiul public pentru comerț de diverse tipuri.
Per total, Asociația Events for Tourism plătește cam 120.000 lei per ediție pentru a desfășura aceste activități, din estimările lui Andrei Drăgan Răduleț.
Sunt bani pe care asociația îi strânge, în linii mari, din chiriile pe care le percepe de la comercianții care participă la târg.
Asociația organizează, mai multe firme asigură logistica
La adresă la care e înregistrată Asociația Events for Tourism își au sediul 4 firme. Toate au ca obiect de activitate organizarea de evenimente și toate au profit.
Într-una dintre aceste firme, numită Dr Top Management SRL, Andrei Drăgan Răduleț este asociat cu Ioana Cristina Drăgan Răduleț.
La rândul ei, aceasta este asociată în firma A1 Events SRL (care se ocupă, printre altele, de centralizarea înscrierilor comercianților la târg) cu Constantin Goraș.
Iar Goraș este asociat și cu Mirela Alina Goraș într-o altă firmă numită Klein Events SRL, cu sediul la aceeași adresa cu precedentele firme și cu Asociația Events for Tourism.
L-am întrebat pe Andrei Drăgan Răduleț ce face asociația și ce fac firmele, pentru Târgul de Crăciun.
„Organizatorul este Asociația Events for Tourism. Cu firmele asigurăm logistica. Fiecare dintre noi are și alte afaceri și activități, dar cu acestea ne ocupăm de evenimente. Noi aducem, spre exemplu, căsuțe. Nu toți expozanții care vin la târg au căsuțele lor (în plus, unele s-ar putea să nu fie adecvate - n.red.). Le transportăm și asigurăm montajul.
Cu aceeași logistică organizăm și alte evenimente, în afara Târgului de Crăciun. Și folosim logistica și pentru acele evenimente.
Și în acest fel am reușit, în timp, să eficientizăm procesul și să facem Târgul de Crăciun să fie lucrativ (profitabil – n.red.).
Spre exemplu, din cauza unor căsuțe cu câțiva centimetri mai late, într-un camion de transport va rămâne prea mult loc. Abia când ai dimensiunea optimă pot fi transportate economic. Sunt lucruri pe care le-am învățat. Mai avem și acum 60 construite prost, în depozit.
În plus, spre exemplu, noi n-am mai cumpărat șuruburi de vreo 6 ani, pentru montat și demontat căsuțe. Din simplul motiv că nu le stricăm pe cele pe care le avem”, a explicat Andrei Drăgan Răduleț.
Cum sunt aleși expozanții de la târg
Organizatorul spune că, în peste un deceniu, de când organizează Târgul de Crăciun din Sibiu, Asociația Events for Tourism și-a alcătuit o bază de date cu câteva mii de potențiali expozanți.
Prin luna mai se dă startul înscrierilor. În acest an, spre exemplu, pentru un loc în cele 120 de căsuțe s-au înscris 250 de potențiali expozanți.
„E o situație care ne-a dat posibilitatea să facem o selecție atentă și să venim inclusiv cu noutăți.
Faptul că suntem o entitate privată ne ajută în procesul de selecție care, de la un anumit punct încolo, poate fi considerat subiectiv.
Și o instituție publică poate impune criterii de participare și selecție a expozanților. Și cred că noi toți ne putem da seama, destul de simplu, ce s-ar potrivi și ce nu s-ar potrivi la un târg de Crăciun. Doar că e foarte dificil să formulezi acele criterii prin care faci diferențierea.
Noi o facem așa cum considerăm că este de folos pentru eveniment. Cred că avem o mai mare libertate, în acest sens, în comparație cu o instituție”, a explicat Andrei Drăgan Răduleț.
Expozanții selectați nu au viața ușoară la târg. Organizatorii fac mai multe controale în fiecare zi ca să se asigure că toate căsuțele sunt deschise pe toată durata programului, că marfa prezentată este cea din oferta inițială, că nu se vând băuturi alcoolice decât unde trebuie și că produsele alimentare au calitatea pe care expozanții s-au angajat să o ofere.
New York Times a relatat, în 2019, că Asociația Events for Tourism ia probe din vinul fiert comercializat la târg și le analizează pentru a stabili dacă acesta își păstrează tăria, în ciuda faptului că fierbe în mare parte din zi.
„Am încercat inițial să alocăm destul de multe căsuțe și unor instituții de cultură, ca să își mediatizeze oferta. Dar am renunțat destul de repede. Au spus că nu le pot ține deschise pe toată durata programului, că e prea frig, că ei sunt plătiți pentru altceva și că asta e o activitate suplimentară.
Ok, am înțeles. Problema este că, dacă vrei să obții rezultate bune cu un târg, trebuie să le și oferi oamenilor un eveniment de calitate. Și exact asta încercăm să facem, alături de cei care pot și vor să ofere calitate.
Măsurile acestea pe care le impunem noi sunt destul de dure, e adevărat. Am ales să nu le mai tot prezentăm public. Expozanții cu care lucrăm le cunosc și își asumă răspunderea de a respecta regulile, când aleg să participe”, a mai spus președintele Asociației Events for Tourism.
Cum promovezi un târg
Andrei Drăgan Răduleț spune că tradiția unui târg de Crăciun nu se poate crea peste noapte și că e nevoie de perseverență și de bani ca să mediatizezi un asemenea eveniment.
„Nu cheltuim mulți bani pe publicitate. Avem câteva bannere, la publicații locale, dar cam atât. Nu cred că depășim 10.000 de euro per eveniment.
Lucrăm, însă, cu o agenție de monitorizare a presei din Marea Britanie. Și încercăm să mediatizăm târgul, pe plan internațional.
Sunt jurnaliști străini pe care îi invităm la Sibiu pentru a vedea târgul. Aceasta e cheltuială care ajunge, per total, la circa 40.000 – 50.000 de euro.
Sigur, avem și jurnaliști care au inițiativa de a vizita târgul. Spre exemplu, în 2019, am avut un jurnalist care a scris o pagină întreagă despre târgul de la Sibiu în New York Times. N-am plătit pentru asta. Nici nu cred că ne-am fi permis să plătim pentru un spațiu editorial atât de mare, în New York Times.
Dar investiția în mediatizare e foarte importantă. Spre exemplu, să zicem că se deschide o cursă de linie între Sibiu și Israel.
Până acum nu-i vizai direct pe acei turiști din cauză că nu prea aveau cum să ajungă ușor la Sibiu. Dar acum pot. Așa că trebuie să găsești un tour operator căruia să-i spui despre târg și pe care, poate, îl convingi să te includă în programul lui. Acolo, cu o liniuță. E foarte mult de muncă pentru asta.
Nu e ușor să apari ca destinație. Ai nevoie de timp ca să demonstrezi că vei fi acolo și în anul următor și că turiștii au de ce să vină la târgul de Crăciun pe care îl organizezi”, a mai spus președintele Asociației Events for Tourism.
Rețeta vieneză: dacă nu atragi turiști, ceva trebuie schimbat
„Ideea târgului de Crăciun și a altor evenimente – cum ar fi CibinFest – a fost să promoveze Sibiul ca destinație, tocmai în perioadele moarte, din punct de vedere turistic.
Iarna e una dintre aceste perioade. În oraș nu ai pârtii sau alte atracții pentru care să vii.
Și ne-am uitat, la nivelul lunii decembrie, pe serii de date de la Institutul Național de Statistică (INSS).
La Viena, reevaluarea târgului se face la 3 ani, din acest punct de vedere. Dacă nu atrage mai mulți turiști în oraș înseamnă că undeva ceva nu merge și trebuie făcute schimbări”, explică Andrei Drăgan Răduleț.
Potrivit INSS, numărul de înnoptări în hotelurile și pensiunile din Sibiu a crescut de mai mult de două ori din 2011 (când a început Asociația Events for Tourism să organizeze târgul - n.red.) până în 2019 (înainte să vină pandemia).
Mai exact, de la 21.434 de înnoptări în noiembrie 2011 s-a ajuns la 54.205 înnoptări, în noiembrie 2019.
Similar, de la 28.234 de înnoptări în decembrie 2011 s-a ajuns la 62.629 de înnoptări, în decembrie 2019.
În 2020, odată cu instalarea pandemiei, cifrele au scăzut. Dar au început să crească din nou, din 2021.
Iar în acest an Târgul de Crăciun de la Sibiu e ceva mai mare și vrea să atragă mai mulți turiști.
O lume pentru fiecare
Târgul de Crăciun de la Sibiu are un număr record de căsuțe: 120. De asemenea, are patinoar, roată panoramică, dar și mici grupuri de instrumentiști care cântă cântece vesele de Crăciun nu pe o scenă mare, ci în diverse locuri de la târg.
„Vin mulți oameni și poate că nu e tocmai precis ceea ce spun acum, dar ne-am dorit ca fiecare să aibă o lume a lui, așa cum și-o dorește.
Dacă vrea să se uite la căsuțele expozanților, să o poată face. Dacă vrea să asculte muzică veselă de Crăciun, să găsească un loc să facă asta, fără să se îngrămădească în fața unei scene mari. Noi am renunțat la concertele cu nume sonore. Sunt deja multe în Sibiu și nu cred că mai aduceau vreun plus târgului în sine.
Iar cine vrea doar să stea la o masă cu prietenii, fără să ia parte la activități care țin de Crăciun, să poată face asta.
Vrem ca toți cei care vin să găsească un loc în care să se poată simți bine”, spune Andrei Drăgan Răduleț.
Președintele Asociației Events for Tourism explică și de ce s-a deschis mai devreme târgul: tot pentru promovare turistică.
„Deja pentru perioada de Crăciun, capacitățile de cazare din oraș erau pline. Și-atunci, cum mai poți crește? Devansând data de început a târgului, astfel încât mai mulți turiști să aibă timp să vină și să participe”, explică organizatorul.
„Nu organizăm târguri în alte părți. Dar oferim consiliere!”
„De-a lungul timpului, cam toate primăriile are s-au gândit să externalizeze organizarea târgului de Crăciun ne-au căutat și ne-au cerut sfatul. Și am împărtășit din experiența noastră.
Sunt lucruri care, după părerea noastră, sunt greșite. Să pui bilet de intrare pentru cei care vizitează târgul este una dintre greșeli, credem noi. Am studiat, am făcut calcule. Nu se susține.
De asemenea, am văzut că multe primării pun căsuțele pe marginea târgului. Noi nu credem că e o idee bună.
La Târgul de la Sibiu nu cred că ai de mers mai mult de 6 metri de la o căsuță la alta. E nevoie de o densitate ca să arate bine. Să poți face o poză și marți seara, la târg, nu doar în weekend, când e multă lume.
Contează și să se întâmple câte ceva tot timpul. La marile târguri din București se organizau evenimente mari, scumpe, dar care durau doar câteva ore. În restul timpului, nu se întâmpla aproape nimic acolo. Nu cred că e o strategie bună”, explică Andrei Drăgan Răduleț.
Acesta spune că, în prezent, Asociația Events for Tourism consiliază alte două administrații pentru organizarea târgurilor.
„Una este Primăria Timișoara, iar cealaltă e Primăria Pitești, unde se lucrează deja de 3 luni, destul de intens la acest proiect.
Creăm planul de amplasament, asigurăm logistică, îi anunțăm pe expozanții din baza noastră de date despre târg, facem un mecanism de pre-selecție (selecția n-o putem face noi, ci trebuie să o facă organizatorul), asigurăm monitorizare și așa mai departe.
Milităm pentru ideea de a nu mai concesiona aceste târguri, în niște condiții fixe, pentru ani la rând. Pentru că, așa cum spuneam mai devreme, când ceva nu merge, trebuie să poți face ușor schimbări.
Un privat care vrea să înceapă de la zero acum un târg de Crăciun ar avea o misiune destul de grea. Și i-ar trebui vreun milion de euro pe care nu și-i poate recupera imediat. Pentru o administrație e mult mai simplu să lucreze cu aceste bugete și să ajungă la un rezultat bun.
De aceea, noi credem că prețurile noastre pentru consultanță - între 60.000 lei și 130.000 lei - nu sunt mari. Și chiar cred că, dacă primăriile s-ar implica mai mult, ar reuși să facă târguri forte bune”, a mai spus Andrei Drăgan Răduleț.
În edițiile următoare, vă spunem cum și cu ce costuri organizează târgul de Crăciun una dintre cele mai performante administrații locale din țară: aceea din Oradea.