Ar trebui România să urmeze calea Franţei şi să introducă dreptul la avort în Constituţie? Deocamdată a avansat o lege în Parlament care garantează accesul la avort în spitalele de stat, iar paşi importanţi legat de dreptul femeilor la avort se fac şi la nivelul UE.
Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă, candidat independent pentru al doilea mandat în Parlamentul European, spune că „nu ar fi rău” dacă s-ar introduce şi la noi dreptul la avort în Constituţie, ca în Franţa.
El a fost întrebat de presă dacă militează pentru introducerea în România a dreptului de avort în Constituţie. "Eu cred că nu ar fi rău, dar prefer să-l introducem la nivel european, aşa încât nici femeile din Polonia să nu moară şi să nu sufere. Ar fi o soluţie elegantă", a răspuns Nicu Ştefănuţă, citat de Agerpres.
Acesta a menţionat că luptă pentru drepturi civile, inclusiv dreptul la avort.
"Lupt şi pentru drepturi civile, de exemplu, garantarea dreptului la avort la nivel european, aşa încât România şi o Românie cu extrema dreaptă la guvernare să nu-l poată schimba în veci. Aliat în lupta asta este doamna senatoare din Franţa, care a introdus avortul în Constituţia Franţei şi care mă susţine", a explicat Nicu Ştefănuţă.
Un proiect care a trecut recent de comisii în Camera Deputaţilor prevede garantarea dreptului la întreruperea de sarcină prin lege. Practic, în cel puţin un spital din fiecare judeţ ar trebui sa fie făcute gratuit avorturi.
"Dacă un medic refuză pe motive religioase, să redirecţioneze pacienta spre un alt medic. Suportarea contravalorii procedurii de întrerupere a sarcinii la cerere din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în anumite situaţii", a explicat Simina Tulbure, iniţiator proiect de lege, la Observator News.
- Româncele își pierd dreptul de a face avort treptat, în tăcere. Motivul pentru care medicii refuză procedura
- Avortul în România: Peste 80% dintre spitalele publice nu oferă servicii sau nu pot fi contactate
Acum, cele mai multe spitale publice din România nu vor să facă avorturi la cerere și nu există deocamdată nicio formă legală care să le asigure femeilor, care nu-și permit clinici private, dreptul de a avea control asupra corpului lor.
Refuzul medicilor din policlinicile și spitalele publice e o formă de întoarcere a țării în perioada comunistă, când avorturile erau interzise și se făceau clandestin în locuri insalubre, de persoane neautorizate. Peste 300 de femei și-au făcut avorturi nesigure în ultimii trei ani, potrivit Centrului Filia.
Franţa a făcut o premieră mondială
Franţa a devenit prima ţară din lume care a înscris explicit în Constituţia sa dreptul la întreruperea voluntară a sarcinii, spre marea nemulţumire a Vaticanului şi spre deosebire de numeroase alte ţări unde acest drept este îngrădit.
Accesul la avort rămâne o temă de actualitate atât la nivelul Uniunii Europene şi al statelor sale membre, cât şi la nivel mondial. În UE tendinţa generală este una de liberalizare, chiar dacă unele ţări membre, precum Polonia şi Malta, impun restricţii femeilor care doresc o întrerupere de sarcină.
În luna aprilie au fost consemnaţi câţiva paşi înainte în această problemă, între care adoptarea de către Parlamentul European a unei rezoluţii ce prevede includerea accesului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE.
În SUA însă au apărut numeroase restricţii, după decizia Curţii Supreme a SUA din 2022 de a anula hotărârea Roe vs. Wade, care recunoştea dreptul constituţional al femeilor la avort.