În vara acestui an, William Baude și Michael Stokes Paulsen, doi profesori de drept, membri ai Federalist Society, un grup conservator, au publicat o lucrare în care argumentează că Donald Trump nu poate candida la președinția SUA pentru că a susținut insurecția din 6 ianuarie 2021, încălcând jurământul de a proteja Constituția.
„Când am pornit la drum, niciunul dintre noi nu era sigur de răspuns”, a declarat William Baude, pentru New York Times. „Oamenii vorbeau despre această prevedere din Constituție. Ne-am gândit: Suntem cercetători constituționali și avem în față o întrebare constituțională importantă. Ar trebui să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat în această situație. Și cu cât săpam mai adânc, cu atât mai mult realizam că avem ceva important de spus”.
Concluzia cercetării, enunțate de William Baude, este următoarea: „Donald Trump nu poate fi președinte – nu poate candida la președinție, nu poate deveni președinte și nu poate deține o funcție federală – decât dacă două treimi dintre membrii Congresului decid să-l amnistieze (să-l ierte – n.red.) pentru comportamentul din 6 ianuarie 2021”.
Dat în judecată de o organizație civilă la o curte inferioară din Colorado, SUA, fostul președinte câștigă procesul, dar cu o argumentație a judecătorului care validează calitatea de „insurecționist” a lui Trump, adică de persoană care a desfășurat activități pentru schimbarea ordinii constituționale, susținând însă că articolul din Constituție, care interzice ocuparea de funcții în stat pentru persoanele care au atacat legea fundamentală, nu face referire la funcția de președinte.
Decizia i-a încurajat pe inițiatorii procesului, care au făcut apel, mutând judecata la Curtea Supremă din Colorado, deoarece în articolul respectiv din Constituție sunt indicate „toate funcțiile din stat”, fără excepții.
Astfel s-a ajuns în situația fără precedent, cu implicații electorale importante, ca majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă din Colorado să interzică participarea lui Trump la alegerile primare din acest stat.
Apelul care urmează să fie depus de avocații lui Trump va duce cazul la Curtea Supremă a SUA, formată din nouă judecători, dintre care șase sunt conservatori, trei dintre ei fiind numiți chiar de Donald Trump - e vorba de Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett.
Cu o astfel de configurație, fostul președinte al SUA, aparent, nu va avea nicio problemă să câștige procesul, dar situația e mai complicată, fiind greu de prevăzut impactul politic al unei decizii luate de cea mai înaltă instanță de judecată din SUA.
Capcana de la Curtea Supremă
La jumătatea lunii iunie 2022, după lungi dezbateri, cei șase judecători conservatori ai Curții Supreme au limitat, după 50 de ani, dreptul femeilor din SUA de a apela la avort, dând posibilitatea parlamentelor statale să creeze legislație care să îngrădească decizia de renunțare la sarcină printr-o procedură medicală.
Verdictul judecătorilor a fost atât de nepopular încât a activat mișcarea feministă din întreaga țară.
Efectul a fost că reprezentanții Partidului Republican au pierdut alegerile în multe state în care controlau parlamentele locale, n-au reușit să câștige Senatul, în scrutinul parțial din 2022, iar Camera Reprezentanților, unde sondajele proiectaseră o mare victorie a conservatorilor, a fost smulsă de la democrați doar cu o diferență de opt locuri.
Eșecurile electorale din ultimii doi ani, conform analiștilor americani, au o mare legătură cu decizia Curții Supreme în problema avortului, care i-a înfuriat și mobilizat pe votanții democrați.
Și în cazul lui Donald Trump, un verdict al celei mai importante instanțe din țară, care devine lege, poate împinge voturile într-o direcție sau alta.
Interdicția aplicată lui Trump de către judecătorii din Colorado, care au considerat că fostul președinte și-a încălcat jurământul de a apăra Constituția, va aduce din sala de judecată în sufrageriile Americii o întrebare explozivă: Are dreptul Donald Trump să mai fie președinte?
Chiar dacă hotărârea din procesul de la Curtea Supremă îi va fi favorabilă, întrebarea rămâne, iar americanii vor fi obligați să răspundă.
Când indecișii intră în joc
Prin decizia din Colorado și, probabil, alte câteva semănătoare ce vor fi luate în perioada următoare și de alte state, campania electorală de anul viitor se va transforma într-un referendum cu privire la o posibilă încălcare a Constituției de către un președinte în funcție.
Deci nu va mai fi vorba atât de mult despre vârsta lui Joe Biden, starea economiei, războaiele din Ucraina și Israel, cât despre o problemă ce privește protejarea Constituției de către un președinte în funcție.
Când mesajul politic se simplifică și zgomotul confruntărilor e stins de o problemă majoră, e posibil să apară un alt tip de mobilizare politică, iar mai mulți alegători nehotărâți să intre în joc.
În mod paradoxal, rezultatul alegerilor e decis de indecișii care, în final, decid să voteze.
Atunci când taberele sunt constituite și tind să aibă forțe egale, nehotărâții determină învingătorul, adică persoanele care nu fac parte neapărat dintr-o tabără sau alta, dar pe parcursul campaniei ceva le determină să voteze.
Verdictul judecătorilor din Colorado reprezintă o premieră în istoria SUA, niciun candidat la președinție nu a mai fost scos de pe listele electorale.
De asemenea, pentru prima dată de la începutul seriei de procese ale lui Donald Trump, o instanță se pronunță împotriva fostului președinte.
Echipa liderului republican a anunțat că va face apel, adică acest caz va ajunge la Curtea Supremă a SUA, iar unii comentatori susțin că decizia va fi, cel mai probabil, în favoarea lui Donald Trump.
Principalul obstacol
Dar, odată cu publicarea hotărârii din statul Colorado, confruntarea politică din SUA, cu impact asupra întregii lumi, intră într-o nouă etapă, una care mărește miza alegerilor de anul viitor printr-o dezbatere legată de raportul dintre președinte și legea fundamentală.
Cu toate problemele, alegătorii lui Donald Trump par neclintiți în ce privește susținerea acestuia.
64% dintre republicani ar vota pentru nominalizarea lui Trump în poziția de candidat al partidului la alegerile de anul viitor.
Pe locul doi e Nikki Haley, cu 11% dintre opțiuni, iar Ron DeSantis, guvernatorul statului Florida, a căzut pe locul trei, cu o susținere de doar 9%, conform unui sondaj realizat în luna decembrie.
„Nu am ajuns la aceste concluzii cu ușurință. Suntem conștienți de amploarea și greutatea întrebărilor pe care le avem acum în fața noastră. Suntem, de asemenea, conștienți de datoria noastră solemnă de a aplica legea, fără teamă sau favoruri și fără a fi influențați de reacția publicului la deciziile pe care legea ne obligă să le luăm”, se arată în opinia majoritară a judecătorilor Curții Supreme din Colorado, care a însoțit decizia interdicției aplicate lui Trump.
Pentru România și Uniunea Europeană, alegerile din SUA sunt importante pentru că vor da direcția în ce privește raportarea la Rusia și la invazia declanșată de Putin.
Va fi vorba de o alegere între continuarea strategiei lui Joe Biden, hotărât să sprijine eliberarea Ucrainei, sau de o întoarcere la politica din perioada 2016-2020, în care Vladimir Putin a fost considerat un „prieten apropiat” al președintelui SUA.
Revenirea lui Trump la Casa Albă va aduce rapid în dezbatere relația SUA cu NATO, fostul președinte făcând în trecut mari eforturi pentru slăbirea alianței.
De asemenea, alegerile din SUA sunt așteptate cu un mare interes și de către Putin, care vede în Trump un salvator, omul care-i va oferi cel puțin o perioadă de patru ani pentru a-și consolida pozițiile cucerite în Ucraina, pentru a-și reface economia, armata și influența distrusă de eșecurile militare.
Toate sondajele importante, realizate în ultimele săptămâni, arată că Donald Trump îl poate învinge pe Joe Biden. Actualul președinte s-a arătat nemulțumit de situație, cerându-le consultanților săi o strategie prin care să recâștige încrederea americanilor.