România nu numai că rămâne cap de listă la capitolul sărăcie extremă în rândul copiilor, dar deprivarea materială severă nu a grăbit autoritățile să trimită decât cu mari întârzieri Planul de Acțiune pentru Garanția pentru copii, adoptată prin Rezoluția de marți a Parlamentului European, la inițiativa eurodeputatului Dragoș Pîslaru (Reper/Renew Europe).
Chiar și așa, România măcar a trimis acest plan, blocat în vremea mandatului Gabriela Firea la Ministerul Familiei. Două state UE rămân în continuare restante: Austria, mai degrabă din motive ideologice, pentru a întreține tema migranților care pun probleme și Letonia, din motive ce țin de cauze politice interne, după cum a explicat Dragoș Pîslaru, într-o întâlnire cu jurnaliștii români, la Parlamentul European.
Concret, deși actul adoptat este o rezoluție și nu are astfel putere de reglementare și sancțiuni pentru neaplicare, el este menit să pună presiune pe statele membre să adopte politici sociale integrate, care să îi protejeze pe copii în fața riscurilor de deprivare materială severă și de excluziune socială.
Adoptată încă din iunie 2021 de Consiliul Uniunii Europene, Garanția pentru Copii prevede accesul la servicii sociale fundamentale pentru copiii vulnerabilizați socio-economic: educație timpurie, educație de calitate, nutriție și îngrijire medicală. Astfel, una dintre problemele majore ale României, segregarea copiilor din cauze socio-economice și/sau etnice, va putea fi corectată.
Rezoluția adoptată marți de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, recomandă totodată înființarea unei Autorități Europene pentru copii, care să coordoneze politice destinate bunăstării copiilor.
Potrivit statisticii Eurostat din 2021, care acoperă așadar doar raportările oficiale, România se află pe primul loc din UE în ceea ce privește sărăcia severă în rândul copiilor, cu un procent de 40,7% dintre copii, urmată de Bulgaria - 36,2%, Spania - 31,8%, Grecia - 30,8% și Italia - 28,9%. Media în UE este de 24%.
Bunăstarea cea mai mare o au copiii din Slovenia, Cehia, Danemarca și Finlanda, unde riscul de deprivare materială severă atinge sub 15% din copii.
Cifrele neoficiale, colectate de organizația Salvați Copiii, arată și mai dramatic: în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Concret: una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuințele în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.
Un sondaj realizat de Salvați Copiii în 2023 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație (transport la școală, rechizite și cărți). Gospodăriile considerau că trebuie să facă reduceri semnificative, de la utilități și hrană, ceea ce reprezintă un risc pentru bunăstarea copiilor.