Dacă dorești să îți construiești o casă, o clădire de birouri ori orice altă construcție, trebuie să ții cont de anumite aspecte importante. Dacă despre alegerea terenului, amplasament, autorizații, etape de construcție, buget, orizont de timp și alte sfaturi despre cum să-ți duci obiectivul până la capăt se tot vorbește, noi ne dorim să abordăm un subiect mai puțin dezbătut și cunoscut publicului larg, dar extrem de important, mai ales în lumina seismelor recente din Turcia, respectiv structura de rezistență a unei clădiri.
Care sunt factorii care influențează rezistența unei clădiri? Cât costa un proiect de structură pentru o clădire? Cum te asiguri că structura construcției este solidă? Care sunt cele mai mari provocări pentru un inginer structurist? Ce înseamnă structură solidă și la ce riscuri te expui când în cazul nu ții de aceste aspecte?
Drept urmare, am stat de vorbă despre toate acestea Nicu Stoica, inginer proiectant specializat în structuri de rezistență, în cadrul Ingineri Asociați Construct.
Potrivit acestuia, cel mai important aspect pentru o structură solidă este conformarea structurală, adică modul de dispunere a elementelor structurale și dimensiunea acestora. Cu cât o clădire are o structură simplă și ușor de gestionat numeric cu atât poate fi mai predictibilă în cazul acțiunilor importante, cum ar fi cele seismice.
Pe scurt, care sunt factorii care influențează rezistența unei clădiri?
Materialele dispuse în proiect și la execuție, adică conformitatea acestora, conformarea structurală, respectiv dispunerea elementelor structurale, tipul de teren pe care este amplasată, modul de exploatare, urmărirea comportării în timp, modul de cum este îngrijită o clădire în exploatare, de cum și când se fac reparațiile curente după evenimente importante – vânt, zăpadă, seism, echipamente grele dispuse etc.
Și cele mai mari provocări pentru un inginer structurist?
Printre cele mai mari provocări pe care le are un inginer de structuri este să modeleze matematic adecvat viitoarea structură, adică comportarea din programul de calcul la acțiunile la care va fi supusă să fie similară cu comportarea fizică din amplasament.
De exemplu, noi, la Ingineri Asociați Construct căutăm această simplitate structurală, chiar dacă modul de gândire și calcul este unul complex. Simplitatea o poate gestiona și verifica oricine. Această abordare este în valorile de bază după care ne ghidăm.
Cât costă un proiect de structură pentru o clădire?
În mod curent costul unui proiect variază între 8-10% din costul total al structurii de rezistență, aceasta reprezintă un 2-4% din total investiție. Există o modă de a se raporta costul la mp desfășurat, însă noi la ingineri asociați construct nu abordăm așa lucrurile. Se face o evaluare de resurse tehnice necesare realizării proiectului. Aceste resurse sunt: specialiști - experți tehnici, ingineri proiectanți, verificatori de proiecte, softuri - de calcul, detaliere; necesitatea acestor resurse, modul de utilizare, pe criterii performante, determină orele de lucru și durata proiectului, care determină costul acestuia. Considerăm ca fiind importantă valoarea pe care o generăm în intervalul de timp alocat. La realizarea unui proiect ne stabilim atingerea obiectivelor impuse de normative, standarde și un cost optim al investiție.
Dar din perspectiva structurii, ce alegem bloc înainte de 90 sau după 90?
Din perspectivă structurală, clar bloc după anii ’90.
De ce?
Structura are un termen de exploatare de 50 de ani, bineînțeles, dacă nu se întâmplă un cutremur important, respectiv acel la care structura a fost proiectată). Deja din ’90 până în prezent sunt 33 de ani, deci teoretic mai sunt 17 de ani în care nu ar trebui să intervii - este ceva similar cu revizia de la mașini, chiar dacă nu a suferit degradări în urma unor evenimente importante, după 50 de ani este indicat să se realizeze o expertiză tehnică, să se realizeze lucrări de reparații etc. în funcție de starea clădirii;
Chiar și în situația de credit pe 30 de ani, reprezintă un risc mai ridicat de scădere a valorii bunului după 50 de ani, datorită structurii de rezistență;
Apoi, structurile clădirilor înainte de ’90 au fost proiectate la criterii de conformare seismice inferioare celor din anii 90 – 2000 și 2006-2013. Aici mă refer la criterii de conformare, nu la acțiuni seismice.
Deci diferă criteriile de conformare în funcție de anul construcției?
Da, filosofia după care astăzi conformăm și proiectăm majoritatea structurilor și care este introdusă în normativele de proiectare, respectiv “proiectarea la capacitate”, a fost expusă și introdusă pe scară globală abia în 1985.
În România s-a adoptat și introdus în formatul normativul P100-92 din 14 aprilie 1992, se regăseau și înainte de acesta câteva criterii de conformare însă nu suficiente pentru a conforma performant răspunsul unei structuri la acțiuni seismice. Însă rămâne și varianta de ce îți permiți, cu conștientizarea riscurilor la care te supui.