Comisia Europeană a prezentat miercuri prima strategie privind drepturile victimelor elaborată vreodată la nivelul UE, menită să asigure că toate victimele criminalităţii îşi pot exercita pe deplin drepturile, indiferent de locul din UE în care a avut loc infracţiunea.
Strategia stabileşte o serie de acţiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective: în primul rând, consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracţiunile, să solicite despăgubiri şi, în ultimă instanţă, să îşi revină în urma infracţiunii, depăşind consecinţele acesteia; în al doilea rând, colaborarea cu toţi actorii relevanţi pentru drepturile victimelor.
Izbucnirea recentă a pandemiei de COVID-19 şi măsurile ulterioare de limitare a mişcării persoanelor, care au dus la creşterea violenţei domestice, a abuzurilor sexuale asupra copiilor, a criminalităţii informatice şi a infracţiunilor rasiste şi xenofobe motivate de ură, au scos la iveală importanţa deosebită a asigurării rezilienţei cadrului pentru sprijinirea şi protecţia victimelor, inclusiv în situaţii de criză, informează Comisia Europeană pe site-ul său.
UE dispune deja de un set solid de norme pentru garantarea drepturilor victimelor. Cu toate acestea, victimele criminalităţii nu îşi pot exercita pe deplin drepturile oferite de UE pentru că normele UE trebuie mai bine aplicate în practică.
Cele cinci priorități cheie
Noua strategie prezentată astăzi stabileşte o serie de acţiuni axate pe cinci priorităţi-cheie:
- comunicarea eficace cu victimele şi asigurarea unui mediu sigur care să le permită acestora să raporteze infracţiunile;
- îmbunătăţirea sprijinului şi a protecţiei acordate victimelor celor mai vulnerabile; facilitarea accesului victimelor la despăgubiri;
- consolidarea cooperării şi a coordonării între actorii din domeniul drepturilor victimelor;
- consolidarea dimensiunii internaţionale a drepturilor victimelor.
Milioane de cetățeni UE sunt victime ale criminalității în fiecare an
În fiecare an, milioane de cetăţeni din Uniunea Europeană sunt victime ale criminalităţii. În 2017, aproximativ 15 milioane de persoane au fost victime ale unor infracţiuni grave, precum omucidere, abuz sexual asupra copiilor sau răpire.
Amploarea violenţei bazate pe gen în UE este alarmantă: 1 din 3 femei (33 %) a fost expusă violenţei fizice şi/sau sexuale după împlinirea vârstei de 15 ani.
Doar aproximativ o treime dintre femeile care sunt abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor sau de către rude apropiate, contactează autorităţile.
Deşi UE dispune de un set solid de norme, aceste instrumente nu şi-au atins încă întregul potenţial în principal din cauza transpunerii incomplete şi/sau punerii în aplicare incorecte a normelor UE în sistemele juridice naţionale.
Punerea în aplicare a prezentei strategii va fi monitorizată în mod regulat, inclusiv prin reuniuni periodice ale platformei pentru drepturile victimelor, astfel încât să se culeagă informaţii actualizate cu privire la acţiunile aflate în responsabilitatea diferiţilor actori.
În plus, Comisia va evalua acţiunile derulate în cadrul strategiei la jumătatea perioadei prevăzute pentru aplicarea acesteia şi o va actualiza dacă va fi nevoie.