Proiectul de act normativ pentru reformarea pensiilor speciale propus de guvernul Ciucă respectă angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată în sinteza Raportului pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială. Ministrul Muncii spune că va mai avea loc o discuție cu Uniunea Europeană, după care legea va fi supusă dezbaterii și aprobării Parlamentului. Cel mai probabil în luna martie.
La finele anului trecut, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea pensiilor speciale.
Proiectul legislativ va duce la scăderea numărului de persoane eligibile a beneficia de aşa numitele pensii speciale, dar reduce şi posibilitatea de a abuza de acest sistem, arată raportul-sinteză prezentat de Ministerul Muncii.
„Principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) şi eliminarea posibilităţilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu.
Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referinţă a câştigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu civile, şi elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare şi, cel mai important, - elimină cele mai evidente oportunităţi de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistraţi şi capacitatea de a obţine pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării , sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public).
Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu şi ar creşte ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuţiile plătite, ceea ce întăreşte alinierea prestaţiilor la principiul contributiv”, se arată în raportul Băncii Mondiale, citat de News.ro.
În concluzie, experții Băncii Mondiale spun că prevederile proiectelor de lege răspund la angajamentele asumate prin jalonul 215 din PNRR, prin faptul că legea va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii, dar şi prin aceea că nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate.
„Proiectul de lege întocmit de Guvern duce reforma pensiilor speciale în direcţia strategică corectă”, se mai arată în informațiile publicate de Ministerul Muncii.
Ce prevede proiectul de lege aprobat de guvern
- ajustare prin reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale și indemnizațiile plătite în baza unor legi speciale. E vorba despre cele 6 categorii de legi. Două sunt în domeniul Justiției. Și mai sunt navigatorii, angajații Curții de Conturi, diplomații și, bineînțeles, pensiile militare.
- se va ajusta procentul de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziilor Curții Constituționale a Românie. Dar și aici va fi nevoie de o vechime necesară strict în magistratură.
- toate pensiile vor fi recalculate. După adoptarea, publicarea și scurgerea celor 6 luni necesare recalculării, nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul.
- la baza de calcul a veniturilor nu se vor mai lua în calcul drepturile care nu sunt permanente, cum ar fi primele acordate în ultimele 6 luni sau veniturile salariale câștigate și plătite doar în ultima lună. La magistrați nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci ultimele 12 luni. Și de la 6 și 12 luni, pentru sistemul militar (cu alte cuvinte, pentru polițiști și militari se va considera bază de calcul media pe 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate a veniturilor brute din salariu/soldă). În continuare, viitorii pensionari își vor putea alege anii în care au câștigat cel mai bine și vor putea obține pensie calculată pe baza acelor ani.
- Pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate (acum, magistrații își trec vechime inclusiv perioade în care au fost consilieri juridici -n.red.). În primă fază va fi minim 20 de ani vechimea în magistratură, cu 5 ani asimilați. Apoi, an de an, va crește vechimea necesară și se va diminua perioada asimilată. (până când doar magistrații care au minim 25 de ani de vechime în funcții de profil se pot pensiona la cerere, urmând să primească o pensie de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate).
- vechimea minimă – o altă prevedere din jalonul PNRR – s-a egalat cu cea din sistemul public. Dau exemplu auditorii Curții de Conturi, care aveau posibilitatea, după vechimi cuprinse între 4 și 14 ani, să beneficieze de același drept. Vor avea nevoie de minim 15 ani. La fel, diplomații și funcționarii parlamentari
La momentul adoptării în guvern a proiectului de lege, pe 28 decembrie 2022, ministrul Muncii, Marius Budăi, spunea că legislația privind pensiile speciale va fi schimbată printr-un proiect de lege (cel adoptat atunci - n.r.) pe care Parlamentul va începe să îl dezbată la 1 februarie 2023 (termen depășit cu mult - n.r.). După ce proiectul va fi adoptat de Parlament și publicat în Monitorul Oficial, va începe o perioadă de recalculare a pensiilor de 6 luni. Și abia după aceea se vor aplica noile mecanisme de calcul al pensiilor speciale, a mai spus ministrul Muncii.
Ce s-ar putea schimba
Duminică, după publicarea sintezei raportului BM privind pensiile speciale, Marius Budăi a dat asigurări că în câteva săptămâni, noul proiect va fi gata.
Despre forma finală a proiectului a vorbit, duminică seara, la Prima News, și ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a spus că obiectivul de reducere a cheltuieilor cu pensiile speciale, ca procent din PIB, este deja atins, iar ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea discuţii cu Comisia Europeană, săptămâna viitoare, urmând ca în martie să se adopte această lege a pensiilor speciale în Parlament.
Ministrul Finanţelor a explicat că pensiile speciale, în acest moment, reprezintă 0,8% din PIB, pentru că sunt pensiile militare care reprezintă aproape 11 miliarde de lei în 2023 şi restul 1,4 miliarde, magistraţi şi celelalte categorii.
”Sunt 12 miliarde de lei, dar această pondere a cheltuielior cu pensiile speciale scade de 3 ani de zile. În 2020 aveam 0,96% din PIB, apoi 0,93 % în 2021, 0,84% în 2022, iar anul acesta închidem cu 0,78%”, a spus ministrul.
În consecință, scăderea cheltuielilor este realizată, mai rămân ”celelalte elemente din jalon, o parte de contributivitate, vechime mai mare în muncă, care sunt cuprinse oarecum în proiectul dezbătut de Banca Mondială”. ”Legea guvernului este în regulă, răspunde la jalon, dar e posibil să mai fie câteva tuşe de făcut”, a mai spus Câciu.
Întrebat care este calendarul adoptării legii, ministrul a răspuns: ”Cred că în martie se adoptă această lege în Parlament”.