Nicușor Dan anunță că investiția în modernizarea Stației de Epurare de la Glina – unde ajung toate apele uzate din sistemul de canalizare al Bucureștiului – a ajuns, în sfârșit, aproape de final.
Se fac ultimele lucrări la noua linie de epurare, iar incineratorul de deșeuri este gata și intră în perioada de teste, a declarat Nicușor Dan, în timpul unei vizite de lucru la Glina.
De fapt, doar parte dintre informațiile anunțate de Nicușor Dan sunt noi. Spre exemplu, incineratorul e gata de mai bine de un an. Doar că abia acum ne apropiem de momentul în care va fi pus în funcțiune.
Iată - pe scurt - cum funcționează Stația de la Glina acum și la ce vor folosi lucrările de aproape 1,5 miliarde de euro din ultimii ani.
Cum funcționează canalizarea în București și de ce e nevoie de stația de epurare
De la chiuveta sau de la toaleta - prin sistemul de țevi al fiecărei clădiri – apele murdare se scurg într-un sistem de conducte din subteranele Bucureștiului.
Aceste conducte formează o rețea. Cele care preiau apele murdare din clădiri sunt subțiri și duc apa în alte conducte mai groase din rețea.
În cele din urmă, circulând prin acest sistem de țevi din ce în ce mai groase, apele murdare ajung într-un canal cu capacitate mare din beton, numit caseta colectoare.
Acest canal betonat care trece – pe anumite porțiuni – și pe sub râul Dâmbovița, aduce apele uzate până la Stația de Epurare de la Glina.
Același sistem de conducte și caseta preiau și apele de ploaie și cele rezultate din spălarea străzilor.
La intrarea în stația de epurare, apele murdare trec, mai întâi, printr-un sistem de grătare. Se opresc aici deșeurile de mari dimensiuni (în condițiile în care bucureștenii aruncă în canalizare tot soiul de obiecte, de la animale moarte, până la televizoare defecte).
Apa este apoi pompată la o înălțime de 10 metri, unde trece printr-o serie de grătare mai fine.
În continuare, apa ajunge în niște bazine unde să se decanteze. Cu ajutorul unor instalații, se introduce aer în apa murdară, ca să contribuie la separarea mecanică a grăsimilor.
Apele ajung apoi în bazine mari, circulare, de decantare. Rămân aici câteva ore.
Din cantitatea totală de apă care ajunge în aceste bazine, jumătate se va deversa în Dâmbovița, după decantare. Este cantitatea de apă care se poate epura momentan doar mecanic.
Abia cealaltă jumătate din cantitatea de apă tratată mecanic este tratată și chimic pentru reducerea cantităților de carbon, azot și fosfor. Specialiștii susțin că această cantitate de apă este „epurată în treaptă biologică”.
Ca să nu polueze Dâmbovița, Argeș, Dunărea, Delta și, în cele din urmă, Marea Neagră, toate apele ar trebui să treacă prin procesul de epurare mecanică. Din păcate, momentan, stația de la Glina nu are capacitatea de a trata biologic cantități atât de mari de apă.
Lucrările de extindere a capacității stației de epurare care se apropie acum de final ar urma să asigure tocmai creșterea acestei capacități de tratare a apei.
Ce este investiția despre care a vorbit Nicușor Dan
Primăria Municipiului București a semnat, în anul 2016, un contract pentru extinderea capacității Stației de Epurare de la Glina, modernizarea rețelei de canalizare din subteranele Capitalei.
Valoarea proiectului, la zi, este de 1.448.498.700 lei. Din suma totală, PMB contribuie cu 2%, restul banilor fiind nerambursabili, atrași din POIM și de la Banca Europeană de Investiții.
Condiția: lucrările să se termine până la finele lui 2023.
Din păcate, lucrările n-au început la timp. Spre exemplu, lucrările la incinerator ar fi trebuit să înceapă în 2017 și să se finalizeze în 2019. Din cauza problemelor cu documentația și întârzierilor la predarea amplasamentului, lucrările au început abia în 2019, când totul trebuia să fie gata.
„Bucureștiul produce 7,5 metri cubi/secundă de ape uzate. În momentul de față funcționează o linie care tratează parțial 5 mc/s. Această instalație va trata 10mc/s, fiind planificată pentru a putea face față până în 2040 – 2050.
Este un proiect finanțat din POIM, a cărui limită este sfârșitul acestui an. Suntem la 90% și foarte optimiști că vom termina până la finele anului.
Incineratorul e finalizat și e în partea de teste.
Vreau să mulțumesc ambilor constructori pentru că au continuat să lucreze în condiții financiare dificile.
În 2019-2020-2021 am avut o situație financiară.... nu grozavă, la PMB. Și totuși lucrările au continuat, deși întârzierile la plată erau foarte mari”, a precizat Nicușor Dan, susținând că a echilibrat graficul de plăți și că PMB este la zi, în acest moment.
Pe lângă extinderea stației de epurare, proiectul finanțat din POIM despre care vorbește Nicușor Dan prevede și reabilitarea unor porțiuni din rețeaua de canalizare. Inclusiv a unora greu de abordat. Parte dintre lucrări prevăd înlocuirea unor colectoare principale, iar altele, reabilitarea casetei, de la Podul Ciurel până la Glina.
Dacă – din varii motive – lucrările nu se finalizează până la finele anului 2023, PMB va trebui să achite de la bugetul propriu tot ce mai lasă de terminat pentru 2024 sau pentru anii următori.
Stadiul de 90% la care a făcut referire Nicușor Dan nu include și lucrările la rețeaua de canalizare și casetă, ci doar la extinderea stației de epurare și la incinerator.
Întrebat de jurnaliști ce se întâmplă dacă, totuși, lucrările nu se finalizează până când expiră termenul impus prin POIM, Nicușor Dan a susținut că e optimist cu privire la respectarea termenului și că încă nu ia în calcul alte variante.
Cum funcționează incineratorul și la ce ne va folosi
După ce extinderea Stației de Epurare Glina se va finaliza, întreaga cantitate de apă uzată a Capitalei va putea fi epurată biologic.
Nu va ajunge atât de curată încât să fie potabilă. Însă cu siguranță va polua mai puțin, în rețeaua de ape curgătoare, pe drumul înspre mare.
Iată cum va funcționa, în linii mari, incineratorul:
„Nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești reprezintă combustibil pentru Stația de Incinerare.
Nămolul este deshidratat în unitatea de deshidratare de unde este pompat în clădirea SIN (stația de incinerare a nămolului – n.red.) în bazine tampon de stocare.
Din aceste bazine, nămolul este pompat către cuptoare unde, prin ardere este adus la o temperatură de cel puțin 850 grade C timp de cel puțin 2 secunde (...).
Din gazele de ardere rezultate și evacuate din cuptor se recuperează căldură care este folosită pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice cu turbine ce funcționează după un ciclu Rrankine cu un agent termic de tip organic, care ofer un randament superior apei (Oganic Rankine Cycle – ORC)”, a transmis Primăria Municipiului București.
Mai jos puteți urmări un material video de prezentare a incineratorului: