Chiar dacă nu s-a anulat încă, licitația lansată a treia oară de Primăria București (PMB) pentru cumpărarea a 100 de autobuze electrice s-ar putea poticni foarte curând.
Surse apropiate producătorilor care participă la procedură au explicat pentru Spotmedia.ro că – din cauza modului în care a fost întocmită documentația – primăria lui Nicușor Dan poate oricând să declare neconforme toate ofertele depuse.
Iar într-o astfel de situație licitația ar trebui relansată pentru a patra oară, în ultimii 3 ani.
PMB a lansat prima oară o licitație pentru cumpărararea a 100 de autobuze electrice pe 13 martie 2019, când primar general era Gabriela Firea.
S-au înscris atunci la licitație trei producători. Este vorba despre Bozankaya Otomotiv Makina Imalat Ithalat ve Ihracat A.S. (Turcia), SILEO GmbH (Germania) și New Kopel Car Import (societate care reprezintă în România compania chineză BYD).
După aproape 9 luni, PMB a anulat acea licitație, pe motiv că „au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme".
Mai exact, susținea atunci PMB, reprezentantul producătorului chinez cerea un preț prea mare pe autobuze. Iar turcii și nemții fie veniseră cu autobuze care nu respectau caietul de sarcini, fie n-au răspuns la cererile de clarificare (posibil tot din cauză că autobuzele ofertate nu se încadrau în ceea ce solicitase PMB).
Licitația a fost relansată în martie 2020. Bozankaya Otomotiv Makina s-a înscris din nou. În plus, s-au mai înscris și turcii de la Temsa Ulasim Araclari San Tic AS, dar și societatea Costa Utilaje, în asociere cu chinezii de la Zhengzhou Yutong Bus Co. Ltd.
În iulie 2020, licitația a fost anulată din nou, tot din cauză că ofertele depuse erau neconforme. La acel moment, Asociația Metrou Ușor a apreciat că este rușinos că PMB nu reușește să atragă niciun producător de anvergură la licitații și că nu poate să cumpere odată autobuze electrice, așa cum reușise Primăria Cluj-Napoca.
PMB n-a renunțat, însă. Pe 16 decembrie 2021 a relansat licitația pentru cele 100 de autobuze electrice. De această dată - potrivit viceprimarului liberal Stelian Bujduveanu - nu mai puțin de 10 producători de autobuze electrice s-au înscris la procedura aceasta.
Perioada de înscriere a fost, însă, una zbuciumată. Și până la urmă doar 3 dintre cele 10 societăți despre care vorbea Stelian Bujduveanu au depus oferte ferme la licitație. Și toate riscă să fie descalificate.
Firmele înscrise la licitație sunt:
- Solaris Bus&Coach sp. z. o. o (Polonia)
- Karsan Otomotiv Sanayi Ve Ticaret A.S (Turcia)
- Temsa Ulasim Araclari San Tic AS (Turcia)
Ambii producători turci vând mașini în România prin intermediul companiei Anadolu Automobil Rom.
Suspiciuni și gâlceavă pentru condensatori
Încă din timpul perioadei de depunere a ofertelor atât Anadolu, cât și Solaris au contestat documentația.
Printre altele, Solaris a susținut că nu se pot livra autobuzele cu începere din a patra lună de la semnarea contractului, așa cum vrea PMB. Instituția a fost de acord și a prelungit termenul la 12 luni.
Apoi, tot producătorul polonez a contestat obligația de a monta pe autobuze, pe lângă baterii, unele componente numite „supercapacitori”.
Reprezentanții Solaris au explicat pentru Spotmedia.ro că acești supercapacitori sunt, de fapt, condesatori care să stocheze vârfurile de energie rezultate din procesul de frânare.
„În baterii se face acumulare de energie prin reacție chimică. În supercapacitori, acumularea se face prin tensiune statică (existând două suprafețe care se încarcă diferit, cu plus și minus).
La supercapacitori, avantajul este că pot absorbi un vârf de energie pe termen scurt, dar nu pot să absoarbă, în timp, multă energie. Ei se încarcă foarte repede, aproape instantaneu, dar nu pot înmagazina mai mult, ulterior.
Iar Bucureștiul a motivat că a cerut soluția asta cu baterii și supercapacitori pentru că la momentul în care există frânare pe autobuz - adică atunci când șoferul ia piciorul de pe accelerație și se intră în frânare regenerativă, iar motorul devine generator - bateriile n-ar putea prelua vârful de energie.
Ar fi adevărat, la baterii mici. Dar autobuzele pe care le vrea Bucureștiul au baterii mari, care preiau fără probleme vârful de energie. În acest caz, supercapacitorii nu mai sunt necesari”, au transmis surse din partea Solaris.
Producătorul polonez susține că poate instala supercapacitori și pe autobuzele electrice, dacă PMB ține musai. Deja îi instalează pe autobuze hibrid și pe troleibuze. Dar că pentru un autobuz cu supercapacitori e nevoie de o nouă omologare. Iar PMB nu are răbdare.
„Nu e nevoie de modificări radicale în procesul de producție, ca să pui supercapacitori. E nevoie strict de timp ca să facem extensia de omologare. E o documentație, te duci cu ea ... durează.
Numai că Bucureștiul nu a fost de acord. A zis că – la momentul depunerii ofertei – această soluție să fie deja în omologare. Și nu este. Nimeni nu o are în omologare, la acest moment.
Orice producător lucrează în felul următor. Are o omologare de bază. Faci una strandard pentru un autobuz. Și, apoi, la fiecare proiect pe care-l ai - că te duci la Varșovia, că te duci la Paris, că te duci la Stockolm, la București sau oricunde - vor apărea diferențe în solicitările orașelor.
Un oraș va vrea mai multe baterii pe autobuz. Altul va cere un aer condiționat în plus.
Și în funcție de diferența între autobuzul tău standard și proiectul respectiv, se face o extensie de omologare. Autobuzul tău de bază îți acoperă, probabil, 90% din situații. Și, în funcție de fiecare proiect, mai faci o extensie.
Indiferent că vorbim despre supracapacitori sau nu, orice producător trebuia să facă o extensie pentru București. Iar asta ia timp, nu o ai la momentul depunerii ofertei.
Dacă e un ofertant care să aibă omologarea exact pe specificația tehnică a Bucureștiului... permiteți-ne să suspectăm că acela avea caietul de sarcini de cel puțin 6 luni înainte de lansarea procedurii”, au mai precizat reprezentanții Solaris.
Ofertele nu sunt conforme cu cerințele PMB
Una peste alta, reprezentanții producătorului polonez susțin că - la evaluarea tehnică - PMB are condițiile necesare să declare neconforme toate ofertele incrise acum la licitație.
„Noi am depus ofertă dintr-o rațiune juridică. Este adevărat, Consiliul Național de Soluționare a Constestațiilor (CNSC) a respins contestația noastră. Dar a respins-o pentru tardivitate, n-a intrat pe fond. Noi am mers mai departe și am deschis acțiunea la Curtea de Apel București.
Dacă nu depuneam ofertă, puteam fi decăzuți în acea acțiune”, au mai precizat reprezentanții Solaris pentru Spotmedia.ro.
Cu alte cuvinte, deși a depus ofertă, Solaris își dorește în continuare mai multe modificări ale documentației. Acțiunea producătorului polonez a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, dar încă n-a primit termen.
Și Anadolu a cerut suspendarea procedurii. Iar după ce CNSC i-a respins acțiunea, societatea a deschis - ca și Solaris - o acțiune la Curtea de Apel București. În acest proces s-a stabilit un prim termen pentru data de joi, 3 martie 2022.
Spotmedia.ro va urmări această achiziție și procesele care o vizează și vă vom ține la curent.
Cert este că, la acest moment, Bucureștiul e încă foarte departe. Chiar dacă procedura nu se va suspenda, potrivit calendarului de evaluare, nu se va ajunge la deliberare și selecția unui câștigător mai devreme de prima parte a anului 2023. Iar asta înseamnă că, în scenariul optimist, abia prin 2025 o să vedem primele autobuze electrice noi, pe străzile din București.