Zborurile lungi în spațiu și înotul de anduranță au cel puțin un efect comun asupra organismului

Zborurile lungi în spațiu și înotul de anduranță au cel puțin un efect comun asupra organismului

Zborurile lungi în spațiu și înotul de anduranță au ceva în comun. Ambele pot duce la micșorarea inimii, arată un studiu recent.

În cadrul cercetării, au fost comparate efectele pe care timpul petrecut în spațiu le-a avut asupra organismului astronautului Scott Kelly cu cele instalate în organism după un maraton de înot susținut de sportivul Benoît Lecomte. S-a observat că în ambele cazuri unul dintre efecte a fost micșorarea inimii, relatează BBC.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

De vină este poziția în care se petrece cel mai mult timp. E vorba despre poziția nefirească a corpului, ”pe orizontală”. Nici măcar exercițiile fizice regulate nu pot contracara acest efect, au stabilit oamenii de știință de la Universitatea din Texas.

Scott Kelly a petrecut în spațiu 340 de zile, la bordul Stației Spațiale Internaționale, tocmai pentru a oferi oamenilor de știință posibilitatea de a studia efectele zborurilor lungi asupra corpului uman.

Citește și ”Cel mai sigur” loc din galaxia Calea Lactee – dacă vrem să părăsim Terra, aici am fi în siguranță!

Cât despre Benoît Lecomte, acesta a înotat pe distanțe mari în Pacific, în iunie 2018. Anterior, acesta traversase Atlanticul. A înotat 2.821 de kilometri în peste 159 de zile, în final abandonând.

A înotat, în medie, 5,8 ore pe zi, dormind timp de 8 ore pe noapte.

Ani de studiu au dus la concluzia că inima este foarte elastică, maleabilă, a explicat dr. Benjamin Levinel, de la universitatea menționată.

Până acum, efectul pe care lipsa gravitației îl are asupra corpului, cel resimțit de astronauți, era studiat pe oameni care petreceau perioade mari de timp în pat.

Însă se pare că înotul este o variantă și mai bună de monitorizat, pentru a înțelege ce se întâmplă în organismul astronauților, în spațiu, spun oamenii de știință.

În cazul înotătorului, s-a observat o pierdere a masei musculare de 20 – 25% la nivelul ventriculului stâng, pe perioada cât acesta înota în ocean.

În cazul astronautului, pierderea a fost de 19 – 27% din masa inimii, timp de peste un an.

Chiar și cu foarte mult sport, așa cum arată acum programul astronauților aflați pe orbită, aceste efecte nu sunt contracarate.

Ideea de a-i compara pe cei doi a plecat de la dorința de a se vedea dacă sportul făcut de înotător, unul susținut, de anduranță, ar putea contracara acest efect, iar răspunsul s-a dovedit a fi negativ.

Iar riscurile cardiace, în spațiu, nu se opresc aici. S-a observat că, cu cât sunt mai mari radiațiile, cu atât mai mult sunt accelerate bolile coronariene.

Vezi și 20% dintre oameni au o mutație care îi face foarte rezistenți la frig. Din păcate, îi şi predispune la o serie de boli


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖