Tapioca - beneficii mai puțin știute, contraindicații și recomandări utile pentru a o include în alimentație

De-a lungul timpului, când oamenii se preocupă de menținerea unui stil de viață sănătos, este important să adopți cele mai eficiente și sănătoase soluții pentru o alimentație corectă. În țările tropicale oamenii consumă tapioca drept aliment de bază, în timp ce în alte țări se folosește ca și agent de îngroșare în diferite combinații. Dacă vrei să afli detalii cu privire la tapioca, la beneficiile și proprietățile acesteia, contraindicații și recomandări utile în alimentație, vei descoperi în continuare tot ce te interesează. 

Cuprins:

1. Tapioca - beneficii mai puțin știute și contraindicații
2. Ce este tapioca și pentru ce se recomandă în alimentație

<h2> 1. Tapioca - beneficii mai puțin știute și contraindicații </h2>

Foto: RDNE Stock project/Pexels

Tapioca, cu beneficiile sale multiple, se utilizează tot mai mult în alimentația persoanelor care adoptă regimul vegan și nu numai datorită proprietăților sale uimitoare. Acest aliment se evidențiază în special prin conținutul redus în vitamine, proteine și minerale, dar cu o valoare nutritivă crescută grație aportului de carbohidrați.

Cuvântul „tapioca”, în traducere liberă, ar însemna coagulant sau sediment obținut dintr-o plantă numită manioc sau yucca, precum cașul care se obține în urma procesului de degresare a laptelui. 

Maniocul este un arbust peren care a fost exploatat foarte mult în Brazilia, însă acum se cultivă în toate țările din America de Sud. În toate aceste țări tropicale tapioca este un aliment folosit destul de frecvent în alimentația oamenilor, drept care se cultivă foarte mult maniocul. Această plantă face față solurilor de toate tipurile, chiar și celor sărace în nutrienți, comparativ cu alte plante care sunt sensibile la acest factor important pentru creștere și dezvoltare. Maniocul se înmulțește ușor prin tăierea tulpinii și rezistă în solurile sărace, ceea ce îi determină pe Sud-americani și nu numai să o cultive cu ușurință, mai ales că aceasta crește rapid. Acesta ajunge la maturitate la 10 luni, însă se poate recolta din două în două luni fără probleme, cu respectarea condițiilor de procesare. 

Cum arată planta de manioc?

• cu ramuri roșii
• cu ramuri verzi.

Aceste ramuri au fusuri de culoare albăstruie pe ele. Tapioca cu ramurile de culoare verde conține o glicozidă cianogenă, pentru care este necesar un tratament special de îndepărtare a acesteia. Linamarina, glicozida cianogenă din manioc, necesită detoxifiere și pregătire extinse, pentru a preveni intoxicarea oamenilor cu cianură de hidrogen, care se află în compoziția sa. Vestea bună este că specialiștii au descoperit cauza intoxicării populației africane care consuma tapioca din manioc cu ramuri de culoare verde, drept care au luat măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor. 

În Brazilia se obține tapioca la scară largă, ca și produs secundar al obținerii făinii din manioc, în urma proceselor sau tratamentelor de decianozare amănunțite. Astfel, se obține o pulbere cu granulație foarte fină, un fel de amidon, ca și cel de porumb, care se folosește în prepararea diferitelor produse alimentare, dar și ca agent de îngroșare. 

Ce e tapioca și cum se poate procesa?

• sub formă de pulbere solubilă fierbinte
• sub formă de făină
• sub formă de fulgi cu textură fină sau grosieră
• sub formă de perle sferice
• sub formă de bețișoare paralelipipedice.

Cea mai populară și răspândită formă este cea cu perle, având diametrul de 2-3 mm, însă se pot găsi de la 1 la 8 mm în diametru. Toate aceste forme de procesare, perle, fulgi sau bețișoare, au nevoie să fie bine înmuiate sau hidratate înainte de preparare, deoarece absorb apa de două ori cât cantitatea lor. Cu alte cuvinte, acestea își măresc volumul de două ori sau se umflă, pentru a putea fi preparate cu succes. 

Tapioca - ce este și cum arată după procesare?

• de regulă, este albă
• cea mai comună culoare este maro
• în prezent, se găsește și în culori pastelate.

Perlele de tapioca sunt opace, însă după prepararea termică devin translucide. 

Care sunt cei mai mari producători de manioc din lume?

1. Nigeria
2. Kongo
3. Thailanda
4. Brazilia.

Exportul de manioc din Thailanda ajunge până la 60% din exporturile de pe întreg mapamondul, în timp ce Nigeria deține cea mai importantă producție din lume. 

Păstrarea rădăcinilor de manioc este ideal să se realizeze maxim 24 de ore până la procesare, pentru a-și păstra calitățile nutritive, proprietățile organoleptice și a preveni dezvoltarea microflorei bacteriene. Materia primă proaspătă asigură obținerea unui produs finit de calitate, fără să prezinte riscuri de natura dezvoltării microflorei bacteriene. În caz contrar, o rădăcină proaspăt tăiată ar fi moro neagră și nu ar fi bună pentru procesat. Totuși, pentru controlul microorganismelor din materia primă de manioc se poate realiza cu ajutorul dioxidului de sulf în combinație cu apa din instalație. Deși anumite bacterii intestinale ne pot scădea riscul de boli ale inimii, este nevoie de prudență când folosim tapioca, în timp ce o achiziționăm din surse sigure. Maniocul crud conține 60 %apă, 38 % carbohidrați și 2 % săruri minerale.

Perlele de tapioca proaspete au termen de valabilitate de 10 zile, la temperaturi cuprinse între 2 și 4 grade, în timp ce perlele deshidratate au valabilitate minim 2 ani, în condiții normale de temperatură și umiditate. Explicația este simplă: apa din perlele de tapioca favorizează procesul de multiplicare al bacteriilor, în timp ce perlele deshidratate nu prezintă acest risc. Antidotul folosit de amerindieni a fost constituit de consumul ardeiului iute înmuiat în rom, însă există și alte metode alternative de prevenire a riscurilor.

Cea mai utilizată parte a plantei de manioc este rădăcina sau tuberculul lung, aspru, cu o coajă maro, destul de greu de desprins, o pulpă galbenă sau albă, cu textura fermă și uniformă. Rădăcinile conțin în mare măsură amidon, precum și mici cantități de calciu, fosfor și vitamina C, însă conțin foarte puține proteine, comparativ cu frunzele care sunt bogate în proteine. Tulpina și frunzele se îndepărtează înainte de recoltare, după care se smulge rădăcina din pământ de la baza tulpinii. 

Care sunt condițiile optime pentru cultivarea maniocului?

• Temperaturi medii anuale de 20-29 de grade
• Precipitații anuale de 1000-2500 mm
• Perioada de creștere anuală de minim 240 de zile.

Înmulțirea maniocului se realizează simplu, prin secționarea tulpinii și plantarea acesteia înainte de apariția sezonului umed. Acesta tolerează cel mai bine temperaturi cuprinse între 25 și 29 de grade și soluri precum: andosol, arenosol, luvisol, phaeozem și regosol, toate aferente regiunilor tropicale și subtropicale.

Maniocul poate avea soiuri dulci și amare, dintre care cele amare au un conținut ridicat în substanțe toxice și necesită o procesare amănunțită, pentru a preveni intoxicația cu cianură sau chiar otrăvirea. Dacă se foloseau în perioadele de foamete, ca și hrană nesigură, preparatele din manioc sunt acum atent selecționate și procesate în condiții foarte bine controlate, pentru a menține sănătatea publică în parametri optimi. Din cauza deteriorării rapide de după recoltare, maniocul se exportă destul de greu, dacă nu se iau măsuri rapide de păstrare cu ajutorul unei oxidaze alternative rezistente la cianuri. Astfel,se poate mări valabilitatea materiei prime până la trei săptămâni. De asemenea, maniocul se poate conserva precum cartoful, cu ajutorul unui fungicid și cu utilizarea unor învelișuri protectoare.

După orez și porumb, maniocul reprezintă a treia sursă importantă de carbohidrați din alimente în zona tropicală, ceea ce îl poziționează în locuri fruntașe când vine vorba de alimentația oamenilor. Alături de manioc se mai cultivă și plante precum ignamele și cartofii dulci pentru  satisface nevoia de carbohidrați a populației. 

Conform studiilor, în întreaga lume există aproximativ 800 de milioane de oameni care beneficiază de cultivarea maniocului și implicit de consumarea produselor din tapioca. 

<h2> 2. Ce este tapioca și pentru ce se recomandă în alimentație </h2>

Foto: Nicole Michalou/Pexels

Tapioca este utilizat în special în zona tropicală și subtropicală, însă acum se folosește în întreaga lume. La noi în țară se utilizează destul de puțin, însă studiile atestă că poate fi inclus în alimentație, cu verificarea amănunțită a surselor și a conținutului de substanțe care pot produce intoxicarea sau otrăvirea, precum cianura. 

Ce este tapioca și la ce se folosește? Iată aici!

• Pentru hrana animalelor, în special tuberculii și fânul de manioc;
• În alimentația oamenilor, deoarece furnizează energie alimentară de aproximativ 160 Kcal și circa 23 % din DZR (doza zilnică recomandată) de vitamina C;
• Pentru biocombustibil, dacă se utilizează eficient conversia din făina de manioc;
• Realizarea amidonului sau apretului pentru rufe, în vederea rigidizării cămășilor sau altor articole vestimentare de purtat în anumite ocazii;
• Pentru obținerea agenților de îngroșare sau coagulare, în multiple și diferite combinații alimentare pentru dieta vegană și nu numai.

Conform studiilor, s-a constatat că dieta vegană îmbunătățește sănătatea inimii în doar 8 săptămâni, drept care includerea în alimentație a oricărei forme de tapioca este recomandată de către specialiștii în nutriție și apreciată de către persoanele care adoptă un stil de viață sănătos.

Pentru a obține tapioca planta de bază este maniocul, cultivat în special în zonele tropicale și subtropicale, exportat și procesat în diferite țări de pe întreg mapamondul.

Dintre toate produsele obținute din manioc,se utilizează cel mai frecvent tapioca sub formă de perle. Acestea conțin 89 % carbohidrați și 11 % apă, fără proteine, minerale sau vitamine, în timp ce furnizează o energie de 358 calorii/100 grame.

Ce gust are tapioca?

Dacă vrei să obții casabe, o pâine subțire obținută din făină de manioc (din tuberculi) sau din tapioca acestea au gustul ușor amar. De asemenea, dacă folosești rădăcina maniocului poți scăpa de gustul amar prin procesarea corectă a acestuia, pentru eliminarea cianurii.  Există o tehnologie specifică în acest sens, însă vom aminti numai câteva informații utile, pentru a conștientiza cât de importantă este eliminarea substanțelor otrăvitoare din plante în vederea consumului în condiții sigure. Stoarcerea tuberculului, pentru a elimina lichidul lăptos și toxic, se realizează cu o strecurătoare în formă de tub numită sebucan, aflată sub presiune, suspendată de o creangă de copac sau de un tavan. Astfel, pulpa este întinsă în discuri subțiri, rotunde, pentru a fi prăjite pe un grătar plat numit budare sau comal. Aceste produse finite precum prăjiturile se pot consuma ca și biscuiții, deoarece sunt crocante și hrănitoare. Dacă le umezești puțin, aceste pâinici subțiri și crocante devin moi și ușor de mestecat, tocmai bune de mâncat simple sau în combinație cu alte feluri de mâncare.

Cum se prepară tapioca?

Cele mai populare și utilizate forme de tapioca sunt perlele, deoarece acestea se prepară simplu și ușor. În țările din Asia aceste perle se numesc boba și se folosesc pentru prepararea deserturilor asiatice, precum falooda și kolak, sunt utilizate la supa de sago și la realizarea băuturilor dulci precum: ceaiul cu bule sau Bubble tea, slush de fructe sau smoothie și taho. Perlele mari sunt preferatele persoanelor care consumă băuturile dulci cu bule, acestea fiind adesea de culoare maro, asemănătoare cu ciocolata. Pot fi incluse chiar și în ceaiurile tradiționale chinezești precum ceaiul verde sau ceaiul negru, pentru un plus de aspect și savoare. 

La mâncărurile dulci și sărate se pot folosi perle denumite de indieni sabudana, pentru un surplus de calorii. Pentru băuturi se pot combina cu vin sau altceva și se obține așa numitul sagu, o băutură aromată și delicioasă.

După cum se gătește tapioca se pot obține o varietate de produse, ideale pentru vegani și nu numai. 

Beneficii tapioca

• Conținutul ridicat de carbohidrați generează suficientă energie cât ar constitui o masă, deoarece creează rapid senzația de sațietate;
• Proprietățile gelifiante contribuie cu succes la coagularea unor preparate sau la îngroșarea acestora;
• Suplinește cu succes amidonul de porumb sau făina, când vine vorba de prepararea unor deserturi sau a unor produse de patiserie;
• Conținutul redus în substanțe minerale și proteine determină utilizarea acestui produs în regimurile de tip vegan, alături de alte produse naturiste și în combinație cu acestea.

Fie că folosești perlele de tapioca, fie că ai la dispoziție amidonul sau bastonașele, este important să o introduci în alimentație treptat, pentru ca organismul să recunoască noile produse și să le accepte.

Foto: alleksana/Pexels

Tapioca - proprietăți importante

• textura moale și elastică a perlelor de tapioca se poate accentua mai ales prin umezire, când acestea devin moi și ușor de mestecat;
• aspectul opac al perlelor se transformă, prin umezire sau preparare termică, într-unul translucid.

Așa cum am mai amintit, tapioca are valori nutriționale suficient de bune pentru a constitui un mic dejun sau o cină. Făina de tapioca, cu beneficiile ei te ajută să prepari pâinici subțiri sau diverse produse de patiserie. 

Tapioca, cu beneficiile și contraindicațiile sale este din ce în ce mai răspândită în întreaga lume, în special în America de Sud, În Asia și Africa. 

Prin urmare, dacă vrei să încerci acest produs adus la noi din zona tropicală, ține cont de informațiile și recomandările primite pentru a-l putea include în alimentație fără riscuri.