Sănătatea mintală a devenit un subiect din ce în ce mai important în România secolului XXI, reflectând o schimbare globală de atenție asupra acestui aspect vital evoluției și dezvoltării umane. Conștientizarea publicului cu privire la sănătatea mintală a crescut semnificativ în ultimii ani, cu accent pe nevoia de a elimina stigmatizarea și discriminarea asociate tulburărilor mintale. Stresul cotidian, presiunile sociale și economice și izolarea pot contribui la apariția problemelor de acest ordin.
Se pare, totuși, că și pandemia de COVID-19 a adus ceva bun în toată această poveste, și anume faptul că amploarea pe care au luat-o aceste probleme la nivel social, a declanșat un alt tip de abordare a situației, una orientată către identificarea și tratarea cauzelor. În același timp, avansarea cunoștințelor medicale și cercetarea în domeniul sănătății mintale au dus la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la o înțelegere mai profundă a mecanismelor acestor tulburări.
Aici, însă, intervine o altă întrebare recurentă: care este diferența dintre „sănătatea mintală” și „sănătatea mentală”? De asemenea, este curios de aflat de ce tocmai acum, când omenirea își trăiește cea mai bună perioadă a existenței sale, există atât de multe probleme care vizează sănătatea psihologică și emoțională, care sunt acestea și ce impact au ele, de fapt, asupra individului și relațiilor interumane. Mai multe informații despre sănătatea mintală și importanța acesteia în ziua de astăzi vei găsi în continuarea acestui material.
Cuprins
1. Sănătatea mintală și sănătatea mentală – există vreo diferență?
Înainte de a explora importanța sănătății mintale în secolul XXI în contextul României, este util să facem o distincție subtilă, dar semnificativă, între termenii „sănătatea mintală” și „sănătatea mentală”. Foarte multe persoane utilizează acești termeni interșanjabil, ceea ce nu este deloc de mirare, dacă se aruncă o scurtă privire asupra lacunelor de informație din acest domeniu, dar și asupra felului în care românii au îmbrățișat ideea de terapie psihologică.
Practic, pentru încă prea multe persoane, a merge la psiholog este totuna cu a merge la psihiatru, ori această atitudine denotă o bolnăvicioasă lipsă de informare și preconcepții toxice, care nu fac altceva decât să cauzeze tăcerea celor afectați și agravarea situației lor actuale.
Acest lucru face necesară specificarea faptului că sănătatea mentală se ocupă cu problema bolilor mentale sau a tulburărilor psihice. O problemă de sănătate mentală se referă la tulburări precum depresia severă sau clinică, anxietatea, schizofrenia, tulburările de alimentație și altele.
Pe de altă parte, sănătatea mintală se referă la starea generală de bine a unei persoane în ceea ce privește aspectele psihologice și emoționale ale vieții lor. Sănătatea mintală implică capacitatea de a face față stresului, de a gestiona emoțiile, de a stabili relații sănătoase și de a lua decizii adecvate în viața de zi cu zi. Este un concept pozitiv, care pune accentul pe bunăstarea mentală și echilibrul emoțional.
Se recunoaște din aceste explicații faptul că sănătatea mentală și cea mintală sunt în strânsă legătură, ceea ce înseamnă că problemele de sănătate mintală, ce nu sunt rezolvate la timp, pot duce către depresie, anxietate sau tulburări mult mai grave. Spre exemplu, expunerea la o situație de stres sporit, pentru o perioadă lungă, va duce automat la tulburarea sănătății mintale.
În consecință, starea emoțională, psihică a unui individ contează la fel de mult precum starea de sănătate fizică. Este important de subliniat faptul că lipsa de grijă față de sănătatea mintală, respectiv dezechilibrul emoțional, trauma netratată ori stresul prelungit, pot conduce către depresie sau anxietate, în forme diferite. Dacă acest lucru nu pare suficient de îngrijorător, ar trebui adăugat și faptul că specialiștii spun că 1 din 5 persoane suferă astăzi de astfel de tulburări.
2. Despre sănătatea mintală și importanța sa astăzi
În secolul XXI, sănătatea mintală a devenit un subiect de interes major în România, reflectând schimbările semnificative în societate și în percepția asupra sănătății generale a omului. Această creștere a interesului poate fi atribuită mai multor factori. În primul rând, există o conștientizare tot mai mare cu privire la importanța sănătății mintale în viața cotidiană. Oamenii încep să înțeleagă că starea lor de bine emoțională și psihologică are un impact direct asupra calității vieții și asupra modului în care interacționează cu ceilalți membri ai comunității.
Izolarea socială, incertitudinea și frica asociate cu pandemia au afectat sănătatea mintală a multor persoane, lucru care se poate observa chiar și acum, după câțiva ani de la suspendarea carantinei și imunizarea populației. Mai mult decât atât, impactul stresului și anxietății asupra sănătății fizice a fost demonstrat în numeroase cercetări. În plus, sănătatea mintală este strâns legată de performanța la locul de muncă și succesul academic.
Indivizii se ocupă de bunăstarea lor psihologică și emoțională au mai multe șanse de a atinge obiectivele profesionale și educaționale, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică și socială a unei națiuni. Acest subiect este cu atât mai serios cu cât unii cercetători, precum este și cazul doamnei Ioana Podină, susțin faptul că depresia a ajuns să fie considerată a doua cauză de dizabilitate. De aici rezultă că această tulburare duce oamenii în punctul în care nu mai pot fi membrii funcționali ai unei societăți, iar recuperarea pare a fi mult mai dificilă decât prevenția.
Un alt aspect important în dezvoltarea interesului pentru sănătatea mintală este combaterea stigmatizării și discriminării persoanelor care se confruntă cu dificultăți în acest sens. Cercetările arată că stigmatizarea poate împiedica persoanele să caute ajutor și tratament, ceea ce poate agrava problemele. Din păcate, în România, poți beneficia de servicii optime gratuite doar în cazul în care ajungi mai întâi la psihiatru, iar specialistul îți face o trimitere către psihoterapeut.
Prin educație și conștientizare și formularea unor reglementări utile în acest sens, societatea poate contribui la reducerea stigmatizării și la îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate mintală, precum sunt serviciile de psihoterapie.
Se vorbește tot mai mult despre sănătate mintală și importanța emoțiilor, dar adevărul este că majoritatea oamenilor au reușit să integreze în înțelegerea generală a lucrurilor doar partea teoretică a acestui fenomen. Asta înseamnă că toată lumea știe că există traume, oboseală emoțională, depresie ori anxietate socială, dar atunci când se lovesc de cazuri concrete nu o pot recunoaște ca atare. Astfel, apar diverse replici cinice, precum „pe vremea mea nu exista depresia”, „astea nu sunt probleme”, „de la prea mult bine ești așa” și multe altele.
La fel de grav este faptul că există companii de asigurare includ în lista de excluderi de la despăgubire clienții ce au trecut prin depresie sau faptul că anumiți angajatori evită candidații ce mărturisesc că ar fi avut depresie, anxietate, burnout sau alte probleme similare.
3. Ce factori influențează sănătatea minții
În ziua de astăzi, predispoziția la probleme de sănătate mintală vizează o gamă variată de persoane, deoarece factorii care influențează sănătatea psihică sunt de o mare complexitate și interconectare. Deși absolut oricine se poate confrunta cu astfel de situații, dat fiind ritmul alert, standardele și așteptările ridicate care s-au înfiripat în mecanismele de funcționare ale societății actuale, tinerii sunt cei mai vulnerabili. Aceștia, alături de adolescenți, pot fi mai instabili în aceste circumstanțe din cauza presiunilor legate de tranziții educaționale și sociale, precum și a luptei pentru definirea identității.
Persoanele cu istoric familial de tulburări de sănătate mintală pot avea un risc crescut datorită influenței factorilor genetici. Totodată, persoanele expuse la traume sau evenimente stresante, precum abuzul, pierderea unei persoane dragi sau conflictul în familie, pot dezvolta probleme mintale ca răspuns la aceste experiențe dificile.
Totodată, important este de menționat că trauma este un proces firesc, ce se poate traduce prin faptul că o anumită situație neplăcută necesită mai multe resurse cognitive și emoționale pentru a fi procesată și depășită, decât cantitatea de resurse de care dispui în acel moment. Contrar, opiniei generale, trauma nu trebuie să fie neapărat un eveniment monstruos, pentru că este un fenomen profund personal și ține doar de capacitatea de moment a individului de a face față unui anumit aspect în viață.
De asemenea, nivelul socio-economic, accesul la servicii de psihoterapie și stigma asociată cu tulburările clasice pot influența susceptibilitatea la probleme de sănătate mintală. Este important de subliniat că fiecare individ este unic, iar predispoziția la tulburările de sănătate psihică și psihologică poate fi afectată de o combinație complexă a acestor factori, iar sprijinul și îngrijirea adecvată pot juca un rol esențial în menținerea și îmbunătățirea stării de bine.
Sănătatea minții nu se limitează la absența unor afecțiuni grave precum depresia sau paranoia; ea cuprinde întregul spectru al stării psihologice și emoționale a unui individ. Factorii genetici și biologici reprezintă una dintre bazele sănătății mintale. Genetica joacă un rol important în determinarea vulnerabilității individuale la tulburările mintale. Studiile au demonstrat că anumite afecțiuni mintale, precum anxietatea sau depresia, pot fi mai frecvente în familii cu istoric similar. Acest lucru sugerează că există o predispoziție genetică la aceste afecțiuni.
Un alt factor de influență majoră asupra sănătății mintale este stresul și presiunea socială. Stresul cronic sau traumele pot avea un impact semnificativ asupra psihicului. În situații de expunere constantă la stres, corpul produce hormoni precum cortizolul, care pot afecta negativ funcțiile cognitive și emoționale. Presiunea socială, în special în societățile moderne, poate crea așteptări și standarde nerealiste, ducând la sentimente de inferioritate, anxietate și lipsa stimei de sine. Problemele la locul de muncă, conflictele în relații sau alte evenimentele traumatice pot declanșa sau agrava problemele mintale.
Mediul de viață este un alt factor important de luat în considerare. De exemplu, un mediu cu resurse limitate și expunere la niveluri ridicate de poluare poate crește riscul de tulburări mintale. Pe de altă parte, un mediu sigur, în care ți se oferă susținere și suport emoțional, poate promova sănătatea mintală. De asemenea, obiceiurile de viață sunt esențiale în menținerea stării de bine. Nutriția adecvată, exercițiile fizice regulate și somnul suficient sunt factori cheie în gestionarea stresului și a sănătății.
Relațiile interpersonale au și ele un impact semnificativ. De fapt, o viață bună și fericită este masiv influențată de calitatea relațiilor cu cei din jur. Relațiile sănătoase pot oferi un sentiment de conexiune și sprijin, ceea ce reduce enorm riscul de tulburări mintale.
4. Care sunt cele mai frecvente probleme de sănătate mintală astăzi
Pentru că, în ziua de astăzi, oamenii au dobândit mult mai mult curaj în ceea ce privește împărtășirea experiențelor personale, se află tot mai mult despre cât de important este să trăiești în armonie cu propriile emoții. Totodată, se discută din ce în ce mai mult despre formele de manifestare ale problemelor de sănătate mintală. Pentru a enumera doar câteva dintre acestea, pot fi menționate următoarele:
- respect de sine scăzut;
- lipsa încrederii de sine;
- lipsa de speranță;
- prezența viciilor sau atracția către acestea;
- somn neodihnitor;
- sentimente de vinovăție sau rușine;
- stare generală de neliniște sau teamă nejustificată;
- izolare;
- frustrare;
- energie scăzută.
Nu este vorba doar despre anumite simptome, ci și despre tulburări concrete, iar anxietatea este una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală în actualitate. Aceasta se manifestă prin îngrijorări excesive și persistente, teamă și stres intens. Persoanele cu anxietate pot experimenta simptome precum palpitații, transpirații excesive, tremurături și tulburări de somn. Anxietatea poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând relațiile interpersonale și abilitatea de a funcționa eficient în viața de zi cu zi.
Depresia este o altă tulburare mintală gravă și tot mai răspândită, caracterizată prin sentimente intense de tristețe, melancolie și disperare. Depresia clinică este o tulburare cu mult mai gravă și necesită medicație adecvată, însă până în acel punct, situația poate fi remediată dacă se discută la timp cu un psiholog. Persoanele cu depresie pot resimți o lipsă profundă de energie și interes pentru activitățile obișnuite, ceea ce poate duce la izolare socială și la o scădere a performanței la muncă sau la școală. Depresia poate afecta grav calitatea vieții și poate duce la gânduri suicidale în unele cazuri.
Persoanele care au trecut prin experiențe traumatice, cum ar fi accidente, agresiuni sau pierderea unei persoane dragi, pot dezvolta tulburări de stres post-traumatic sau TSPT. Această afecțiune se manifestă prin amintiri traumatice, coșmaruri, hipervigilență și anxietate crescută. TSPT poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și poate necesita intervenție profesională pentru a fi gestionat corespunzător.
Tulburările alimentare, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia nervoasă, reprezintă o altă categorie importantă de probleme de sănătate mintală. Acestea implică relația disfuncțională cu alimentația și imaginea corporală. Persoanele cu tulburări alimentare pot avea obiceiuri alimentare periculoase, precum restricționarea severă a alimentelor sau provocarea vărsăturilor, ceea ce poate duce la complicații grave.
Și problemele legate de somn, cum ar fi insomniile, apneea de somn sau somnambulismul, pot afecta sănătatea mintală sau pot reprezenta alterări ale acesteia. Lipsa somnului de calitate poate contribui la apariția sau agravarea anxietății și depresiei. De asemenea, poate duce la o scădere a concentrării și a capacității de a face față stresului zilnic.
Aceste probleme de sănătate mintală sunt doar câteva exemple dintre numeroasele afecțiuni care pot afecta indivizii în societatea actuală. Este clar, astfel, fapul că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică și că există ajutor specific pentru cei care se confruntă cu astfel de probleme. Terapia, consilierea, medicamentele și sprijinul social pot juca un rol vital în tratarea și gestionarea acestora.
5. Cum poți avea grijă de sănătatea psihică și emoțională
Grijă pentru sănătatea mintală, psihologică și emoțională este o preocupare tot mai relevantă în această lume agitată. Există numeroase moduri prin care oamenii pot face acest lucru, iar discuția poate începe cu acea metodă care, deși este una controversată printre români, începe să devină tot mai populară, mai ales în rândul tinerilor.
Practicarea meditației pare a fi una dintre cele mai eficiente modalități de a calma mintea și de a reduce stresul și anxietatea. Cu toate că poate părea dificilă la început, meditația este un instrument puternic pentru gestionarea emoțiilor și a gândurilor dăunătoare ori neplăcute. Principalul scop al acestei practici este ancorarea în prezent și eliberarea de îngrijorările legate de trecut sau viitor. Meditația poate fi personalizată pentru fiecare individ și poate implica exerciții de respirație, focalizarea pe un anumit obiect sau chiar recitarea unor mantre.
Chiar dacă este mai puțin populară în anumite cercuri, ar trebui menționat și faptul că există cercetări care evidențiază similitudinile dintre rugăciune și meditație, ambele având potențialul de a induce calm și claritate mentală. Asta în aceeași măsură în care și postul poate fi considerat o formă de detoxifiere, nu doar pentru corp, ci și pentru minte, ajutând la reducerea stresului și la creșterea concentrării.
Și dacă tot a venit vorba despre alimentație și detoxifiere, se pare că și dieta joacă un rol semnificativ în sănătatea mintală. Un aport adecvat de nutrienți esențiali, cum ar fi acizii grași omega-3, vitaminele B și D, și minerale precum magneziul, poate influența pozitiv starea de spirit și nivelul de energie. Consumul regulat de alimente bogate în antioxidanți poate ajuta la protejarea creierului împotriva stresului oxidativ și a inflamației, aspecte asociate tulburărilor mai sus menționate. De asemenea, este important să se evite consumul excesiv de zahăr ori cafeină, deoarece acestea pot avea un impact negativ atât asupra sănătății fizice, cât și emoționale.
Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea echilibrului mental și emoțional. Aceasta eliberează endorfine, cunoscute drept „hormonii fericirii”, care au un efect pozitiv asupra stării de spirit. Alergatul, mersul pe jos, înotul sau yoga sunt doar câteva exemple de activități care pot îmbunătăți sănătatea mintală. Exercițiile fizice contribuie la reducerea stresului, dar pot și îmbunătăți calitatea somnului și crește stima de sine, ceea ce reprezintă elemente fundamentale pentru stabilizarea stării de bine și autonomie.
Calitatea somnului are un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Un somn regulat și potrivit nevoilor individuale de odihnă este esențial pentru regenerarea creierului și pentru gestionarea stresului. Lipsa somnului poate duce la iritabilitate, anxietate și scăderea concentrării. Pentru a îmbunătăți calitatea somnului, este recomandabil să îți stabilești un program regulat de culcare, ce ar fi indicat să înceapă înainte de ora 23:00.
Pentru cei care se confruntă cu probleme serioase de sănătate mintală, este crucial să caute ajutor de la un terapeut sau consilier specializat. Terapia poate oferi un spațiu sigur și confidențial pentru a explora gândurile și sentimentele neprocesate, pentru a dezvolta strategii de gestionare a stresului și pentru a dezvolta abilități de adaptare sănătoase. Consilierea poate fi benefică și pentru persoanele care se simt copleșite de viață sau care au dificultăți în luarea deciziilor.
Ultima, dar nu cea din urmă strategie ce poate fi menționată este construirea unor relații sănătoase cu cei din jur. Relațiile interpersonale joacă un rol esențial în tot acest proces. A te înconjura cu oameni care te susțin și te înțeleg poate avea un impact pozitiv asupra stării tale de bine, dar la fel de important este și să te asiguri că oferi același tip de sprijin oamenilor de lângă tine. Investiția în dezvoltarea și menținerea relațiilor sănătoase poate ajuta la crearea unei rețele de sprijin și la reducerea sentimentului de izolare în întreaga societate.
Acestea fiind spuse, îngrijirea sănătății mintale și emoționale este un aspect de importanță majoră al vieții cotidiene, chiar și în România, unde lucrurile abia au început să ia amploare. Meditația, exercițiile fizice, alimentația sănătoasă, somnul adecvat, terapia și construirea relațiilor pozitive sunt toate instrumente valoroase pe care le ai la dispoziție pentru a te menține în echilibru. Fiecare persoană este unică, iar abordările pot varia, dar îngrijirea adecvată a sănătății mintale este un pas esențial către o viață satisfăcătoare și armonioasă.
Sursa foto: pexels.com