Medicii şi asistenţii care nu doresc să se vaccineze trebuie să se testeze şi să achite contravaloarea testelor din buzunarul propriu, spune prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, într-un interviu pentru News.ro.
“Prima noastră obligaţie este să nu facem rău, personalul medical nu trebuie să transmită vreo boală, trebuie să privim spre ţările cu o democraţie consolidată, unde vaccinarea personalului medical este lege”, spune prof. dr. Daniel Coriu.
“Noi, Colegiul Medicilor din România, sprijinim puternic procesul de vaccinare. Este singura metodă dovedită ştiinţific care poate opri pandemia. Obligaţia noastră, a corpului medical, medici, asistente medicale, infirmiere, este în primul rând protecţia pacientului. Asta este prima noastră obligaţie, să nu facem rău. Personalul medical nu trebuie să transmită vreo boală sau să producă vreo suferinţă pacientului, acest lucru este de neacceptat.
Dacă vorbim de boli infecţioase, cum este infecţia COVID, cea mai sigură cale de a evita transmiterea este vaccinarea personalului. Trebuie să recunoaştem că statul român a făcut eforturi în această direcţie, noi am fost în primul val al vaccinării, am avut acest drept, acest privilegiu. Desigur, este un drept, nu o obligaţie.
Pe de altă parte, statul român are obligaţia de a asigura prin politici de sănătate protecţia pacienţilor. Şi cum face acest lucru? În primul rând, prin vaccinare, şi în al doilea rând prin testarea pentru infecţie pentru toţi pacienţii care se internează în spital.
Noi pe toţi pacienţii îi obligăm, nu îi întrebăm, îi obligăm să fie testaţi pentru COVID. Cel puţin la mine, în Spitalul Fundeni, secţia de hemato-oncologie unde avem pacienţi imuno-deprimaţi , noi îi testăm pe toţi, chiar şi pe cei vaccinaţi, pentru că noi nu avem siguranţa că vaccinarea îi protejează pe aceştia şi trebuie să fim foarte foarte atenţi.
Ce facem cu personalul medical care refuză vaccinarea? Sigur, obligatoriu testare. Dacă un lucrător în sănătate refuză dreptul la vaccinare, acest drept de a refuza vine cu obligaţia testării, suportate de către persoana care refuză vaccinarea.
Nu este posibil să avem o societate în care cetăţenii să aibă numai drepturi, noi trebuie să avem şi obligaţii.
Să nu uităm că testarea nu exclude ca persoana respectivă, chiar testată, să transmită boala, ceea ce este imoral şi nedeontologic.
Trebuie să privim puţin separat pentru cei care au trecut prin boală, este o nuanţă la care noi trebuie să reflectăm.
Pe de altă parte, trebuie să privim spre ţările cu o democraţie consolidată, unde vaccinarea personalului medical este lege, acolo nu există discuţie, în spaţiul public românesc noi discutăm foarte mult despre aceste lucruri, trebuie să ne uităm în Franţa unde există lege despre obligativitatea vaccinării personalului medical, ne uităm în Statele Unite unde spitale private sau publice obligă personalul la vaccinare. Este de neacceptat ca un spital să devină focar COVID”, spune preşedintele Colegiului Medicilor.
La ATI, de trei ori mai puțini medici decât avem nevoie
În ceea ce priveşte situaţia medicilor de ATI din România, în pragul valului 4 al pandemiei, Coriu afirmă că România are în acest moment în jur de 1.800 de medici de ATI, de trei ori mai puţin faţă de câţi ar fi nevoie de fapt, iar distribuţia neuniformă a medicilor de ATI este una dintre cele mai mari probleme.
“În România sunt în jur de 1.800 de medici ATI-şti, cu liberă practică, numărul este mic, noi am avea nevoie undeva de cel puţin trei ori mai mult decât avem la ora actuală.
Nu numărul este ceea ce mă îngrijorează pe mine, ci distribuţia acestor medici. Marea majoritate a medicilor ATI-şti sunt concentraţi în Bucureşti şi alte 5 judeţe: Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj şi Mureş. Avem în România 4 judeţe unde există sub 6 medici pe judeţ, printre care Călăraşi, Giurgiu, Tulcea, iar dintre aceşti medici o parte sunt deja pensionari. Cum se practică medicina în acele judeţe, nu ştiu.
Eu cred că trebuie să ne bazăm pe medicii tineri. În ultimi ani au intrat în sistem mulţi medici tineri. Chiar constatăm o sădere a celor care doresc să părăsească România. Eu cred că o stimulare financiară consistentă va atrage aceşti medici în zonele defavorizate, cel puţin pentru o perioadă de timp, să treacă pandemia, când vorbesc despre zone defavorizate vorbesc despre restul României, excepţie cele 5 judeţe şi Bucureştiul”, spune prof. dr. Daniel Coriu.
Lipsa medicilor de familie, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical
În plus, lipsa medicilor de familie este una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical. 700 de localităţi nu au medic de familie, iar aproape 50% dintre cei existenţi au vârsta peste 60 de ani.
“Medicina de familie este într-o situaţie dramatică. Este o problemă de strategie naţională, din păcate, complet neglijată de autorităţi. Medici de familie în România avem 14.500, dintre care în contract cu CNAS sunt în jur de 10.500. Puţin. Aproape 50% au peste 60 de ani, în câţiva ani noi nu vom mai avea medici de familie, iar sub 35 de ani avem 2,5%, intră foarte foarte puţini.
Avem judeţe unde de 10 ani nu a mai intrat niciun medic tânăr de familie, sunt sute de localităţi fără medic de familie. Cifra reală nu o ştim, Casa ascunde aceste cifre, are toate aceste date, faptul că ei le ascund este o problemă care până la urmă este o problemă de siguranţă naţională, pentru că foarte curând ne vom trezi fără medici de familie.
De ce specialitatea de medic de familie este neatractivă? Pentru că este birocraţie excesivă. Casa vine şi dă ordin. Uitaţi-vă, acum, de la 1 august vor să introducă o nouă lege despre concediile medicale, obligă medicul de familie la alte proceduri birocratice, practic el este transformat într-un birocrat, atât face, birocraţie, nu mai are timp de medicină. Presiune financiară, pentru că practic este o muncă neplătită.
Medicii de familie au fost aruncaţi într-un fel de privatizare forţată, prin anii 98- 99, cineva a hotărât ca aceste cabinete de medicină de familie să devină cabinete individuale, CMI-uri, adică o entitate privată, care să fie în contract cu Casa Naţională, entitate privată înseamnă că ei sunt şi medici şi manageri, sunt dependenţi de Casa Naţională, şi atunci aici ne aflăm. Cine va mai intra în medicina de familie?
În localităţile fără medici de familie trebuie să fie şi comunitatea implicată, cea locală, nu trebuie să aştepte numai de la Guvern totul, că nu se poate. Trebuie să vină cu ceva, să atragă un medic de familie, să-i ofere ceva, şi astfel lucrurile s-ar echilibra. Lucrurile s-ar putea regla în timp, ne trebuie un plan, o viziune, încă nu identific acest plan, ceea ce văd este distrugerea continuă”, conchide prof. dr. Daniel Coriu.