Octavian Jurma a analizat estimările eronate ale INSP pentru valul 4: Fie e incompetență, fie e rea-credință

Prognozele INSP privind evoluția valului 4 al pandemiei, apărute luni în presă și care s-au dovedit a fi cu totul eronate, arată ”fie incompetență, fie rea-credință” și, atenție, ele ”nu sunt simple prognoze, acesta este un institut care furnizează prognoze oficiale pentru decidenții din guvern!”, spune cercetătorul Octavian Jurma, care a studiat documentele și le-a pus în context.

HotNews.ro a obținut documentele integrale ce conțin 4 estimări oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19: din 21 iulie, 4 august, 18 august și 1 septembrie. Estimările au fost transmise atunci Ministerului Sănătății și singura dintre ele care conține o referire la luna octombrie este prima, cea din iulie. După care s-a așternut tăcerea.

”Nu știu ce modele matematice au folosit, dar se pare că și cea cu 4.000 a fost prea optimistă. Ei dădeau 4 scenarii, iar cea cu 4.000 era scenariul cel mai pesimist”, a declarat Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății în acea perioadă.

Întrebată de Hotnews cum s-au făcut calculele care au dus la ratarea prognozelor, în condițiile în care noi am ajuns acum chiar și la 18.000 de cazuri într-o zi, Adriana Pistol (foto stânga), director în INSP și membru al Grupului tehnico-științific din cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență (cel care recomandă restricțiile impuse pe perioada pandemiei), a dat câteva explicații, susținând că ea nu crede că cineva putea anticipa exact evoluția cu foarte mult timp înainte și că ”este ca și când le-ați cere meteorologilor să explice cum dau prognoza pe două săptămâni".

În replică, Octavian Jurma, cercetătorul care face prognoze pe pagina sa și le dă periodic publicității, s-a arătat revoltat și ne-a explicat că se pot face predicții epidemiologice pe termen mai lung de două săptămâni, iar în august era deja clar că tulpina Delta va deveni dominantă și în România. ”Cum să spui că vom avea ”cel mult 900 de cazuri pe zi”?! De astea spun: fie incompetență, fie încercau să justifice prin date nevoia de a se continua măsurile de relaxare”, subliniază Octavian Jurma în prima parte a unui dialog purtat pentru cititorii Spotmedia.ro, pe care v-o prezentăm în format mixt – idei principale + detalii audio.

• În primul rând, declarația (comparația cu prognozele meteo, n.red.) este o declarație de incompetență completă, spun asta cu toată răspunderea. Eu am demonstrat (și fac asta pe pagina mea) că pandemia, odată ce intră în zona de creștere exponențială, devine atât de predictibilă încât poate fi folosită ca unealtă de predare a matematicii în clasele de școală generală, pentru că aici nu discutăm de formule complexe.
• Probabil că sunt niște oameni care ”clipesc” în spatele doamnei Pistol, care mai strecoară niște paragrafe: ”Vedeți că nu-i deloc stânjenită pandemia și că nimeni nu ia nicio măsură!”, după care apar niște prognoze din acestea, complet ridicole.

• Bineînțeles că se pot face predicții pe termen mai lung. Sunt 400-450 de oameni în INSP (...), însă competența lor este puternic inhibată de factorul politic. Dl profesor Răzvan Cherecheș a lucrat mai mult cu ei, dar ați văzut, a fost atât de revoltat încât și-a dat demisia.
• Cel mai importat lucru care reiese de aici este că fie oamenii ăștia sunt incompetenți (și nu cred că toți sunt incompetenți), fie sunt de rea-credință. Nu există altă opțiune. Când publici niște date atât de eronate ca și prognoză, e una din două: sau ești incompetent, sau ești de rea-credință - știi că ce spui tu este ridicol și faci totul pentru că ai primit un ordin de undeva sau vrei tu să manipulezi, poate, așteptările clasei politice.

• Astea nu sunt simple prognoze, acesta este un institut care furnizează prognoze oficiale pentru decidenții din guvern! Sunt date oficiale.
• Și de ce nu sunt publice? Ar trebui să fie publice! INSP nu e Institutul de Sănătate a PARTIDULUI, e Institutul de Sănătate PUBLICĂ. Ei nu au voie decât să comunice decât public, iar aceste date ar crea o presiune politică indirectă.

• În 21 iulie era clar că Delta va deveni dominantă. Am văzut ce s-a întâmplat în Anglia și Indonezia.
• Cum să spui că vom avea ”cel mult 900 de cazuri pe zi”?! De astea spun: fie incompetență, fie încercau să justifice prin date nevoia de a se continua măsurile de relaxare.
• Noi am mai trecut, istoric, printr-o fază în care aceste institute produceau date care să confirme discursul politic: S-a numit Comunism. Am crezut că am scăpat de el, însă văd că acești oameni se comportă la fel, au aceeași cultură organizațională (cel puțin la vârf).

• Nu poti compara cu prognoza meteorologică pentru că nu poți împiedica furtuna, nu avem încă tehnologia necesară. În schimb, când eu fac o prognoză că vine un tsunami de cazuri de Covid, eu pot să îl împiedic cu măsuri epidemiologice (farmaceutice și non-farmaceutice). În perioada asta puteam să luăm măsuri care să stimuleze vaccinarea, cum vedem că luăm acum (în vârful valului, când nu ne mai ajută decât foarte puțin), cu un entuziasm hei-rupist.

Mai multe comentarii legate de documentul din august, când prognoza INSP arăta că în valul 4 vor fi ”doar 1.500 de cazuri la vârf”:

• Această prognoză făcută în august e importantă pentru că a permis să se continue cu măsurile de relaxare. Să nu uităm că pe 1 august s-au luat marile măsuri de relaxare, cu evenimente de zeci de mii de oameni, fără limite la nunți... Ăsta a fost adevăratul catalizator.
• A fost o efervescență de socializare, cu atât mai mult cu cât mulți n-au mai putut să iasă în această vacanță din țară -  exact cei care nu voiau să se vaccineze și nu aveau certificat verde - deci densitatea de oameni susceptibili la infectare a rămas mai mare (...)

• Pe baza unui calcul simplu se putea ușor anticipa că la momentul deschiderii școlilor vom avea 1.500 de cazuri pe zi și automat, se putea ușor anticipa că după două săptămâni (la sfârșitul lunii octombrie) vor fi cel puțin 3.000 de cazuri, deci nici vorbă să am un vârf la 1.500.
• Nu ai cum să produci un vârf dacă nu iei măsuri cu cel puțin 2 săptămâni înainte. Ipoteza descendentă lipsește, nici măcar nu e introdusă în explicații.

• Pandemia este un fenomen social. Dinamica infectării e în context social. Comportamentul oamenilor răspândește pandemia. Dacă oamenii îngheață brusc 2 săptămâni, pandemia se oprește, am scăpat de ea. Ăsta este rolul carantinei și al stării de urgență – să reducă circulația la maximum posibil.
• Carantină și stare de urgență am avut și noi în valul 1, iar rezultatele au fost spectaculoase. România a avut foarte puține cazuri comparativ cu Lombardia, nu am avut decese. În loc să ne mândrim și să repetăm experiența noastră, noi ne-am hotărât să repetăm experiența Lombardiei.
• Și datele care vin de la INSP ne arată că acest lucru a fost încurajat de aceste rapoarte.

• Abia după 18 august încep rapoartele să producă date ceva mai realiste. Dar rămâne vârful tot la 2.000 de cazuri, deci în continuare este o prognoză ultraoptimistă a vârfului.
• Motivul pentru care nu mai apare prognoza pe termen lung este tocmai că și-au dat seama că fie încep să prognozeze corect, fie încep să scoată prognozele pe termen lung.
• Deja pe 1 septembrie avem o prognoză care arată mult mai realist – chiar dacă subestimează în continuare - arată că la finalul lunii septembrie vom avea doar 5.000 de cazuri, în realitate am avut 10.000 de cazuri. De ce? Evident pentru că nu s-a luat în considerare impactul deschiderii școlilor, care a accelerat mult rata de infectare, a dublat-o în România.

”Ce lipsește din raportul din 1 septembrie este să ne arate unde s-ar fi dus valul chiar și cu prognoza lor. Ceea ce înseamnă că ei intenționat ar fi scos vârful din octombrie, pentru că el s-ar fi dus undeva la cel puțin 10.000 de cazuri pe zi. Dacă autoritățile ar fi avut pe 1 septembrie această prognoză cu un vârf de cazuri de 10.000 în octombrie, n-ar fi putut să justifice lipsa de măsuri”, spune Octavian Jurma în partea a doua a dialogului, pe care vă invităm să o citiți în zilele următoare pe Spotmedia.ro.