Miocardita după Covid şi după vaccin: Care sunt riscurile, mai ales la copii sau la sportivi? Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu răspunde la întrebarile zilei

Miocardita după Covid şi după vaccin: Care sunt riscurile, mai ales la copii sau la sportivi? Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu răspunde la întrebarile zilei

Miocardita după vaccinare este ceva extrem de rar și poate să apară la orice vaccinare, inclusiv la cea antigripală, nu doar la cea antiCovid. ”Imensa majoritate a acestor miocardite post-vaccinale sunt forme foarte ușoare, care trec fără să fie nevoie de niciun fel de tratament în 3-4 zile (…) Mult mai severă, însă, poate să fie miocardita dată de Covid, de boală”, subliniază medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu.

Şeful campaniei naționale de vaccinare antiCovid, Valeriu Gheorghiţă, a anunțat marţi că în România au fost raportate până acum şase cazuri de miocardită (5 băieți şi o fată, cu vârste între 17 şi 29 de ani). Toate au apărut după vaccinul Pfizer, formele clinice au fost uşoare, iar „evoluţia a fost foarte bună”, a mai declarat acesta.

Subiectul este unul de interes public, mai ales pentru părinții ai căror copii pot să se vaccineze, chiar dacă statisticile arată că dintre cele aproape 13 milioane de vaccinuri antiCovid administrate până acum în România doar în cazul a 0,15% s-au înregistrat reacții adverse diverse (frisoane, dureri de mână etc), iar severe au fost doar în 7 cazuri.

Sursa: Graphs.ro

Erik, 13 ani, prima doză PFIZER, vrea normalitate, vrea să se antreneze (face înot de performanță)”, a scris Mary Mărginean pe pagina ROVaccinare (foto articol).

Cum se manifestă miocardita după vaccinarea antiCovid? Dar după boală? De ce e semnalată mai ales la copii și la tineri? Care sunt riscurile în cazul unui efort fizic susținut, de exemplu în cazul sportivilor de performanță care se întorc la antrenamente după ce au suferit de Covid?

Această inflamație a inimii NU este specifică vaccinului antiCovid. În decursul vieții, când ne-am vaccinat, o parte dintre noi am făcut miocardită și nici nu știm că am avut această boală”, spune dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,  medic primar cardiologie și medicină internă, membru de onoare și fost președinte al Societăţii Române de Cardiologie, care a acceptat să răspundă la întrebările zilei, pentru cititorii Spotmedia.ro:

Foto: Facebook / Gabriel Tatu-Chițoiu

”Un efect advers extrem de rar și benign”

În primul rând, miocardita nu este specifică vaccinului antiCovid. Ea poate să apară la orice vaccinare. În momentul în care ne-am vaccinat copiii contra tuberculozei, rujeolei ș.a.m.d nici nu ne-am gândit că pot sa facă miocardită. Și acele vaccinuri pot să dea miocardită!

Repet: Această inflamație a inimii NU este specifică vaccinului antiCovid. În decursul vieții, când ne-am vaccinat, o parte dintre noi am făcut miocardită și nici nu știm că am avut această boală.

În al doilea rând, miocardita este frecventă atunci când răcim, când facem gripă sau facem orice boală virală. O parte dintre noi facem miocardită atunci, în acel interval de timp, și nici nu știm acest lucru. Foarte puțini dintre acestea se diagnostichează.

În al treilea rând, miocarditele care apar în diverse boli (cum ar fi răceala) apar prin virusul care se fixează la nivelul inimii, deci pot să fie mult mai severe decât miocardita care apare după vaccinare.

Dacă apare, miocardita după vaccinare apare la câteva zile, în urma răspunsului imunologic al organismului. Apar anticorpii, care încep să se cupleze cu Proteina S și în felul acesta ei pot să se aglutineze undeva, prin vasele noastre, și pot să dea diverse reacții. Unele dintre ele sunt cele pe care le simțim la mână, acolo unde ne-am vaccinat și ne doare. În foarte rare cazuri pot să se oprească prin vasele care sunt la inimă și pot să creeze o inflamație.

Toate cazurile acestea de miocardită care au apărut la noi sunt cazuri ușoare. Și, repet, cele care au fost diagnosticate sunt foarte puține – 6 cazuri. Nu este ceva de speriat. Iar acele 6 cazuri care au apărut în România au fost cu simptome minore sau asimptomatice și vindecate complet, fără niciun fel de tratament, așa cum se întâmplă cu majoritatea acestor miocardite care apar post-vaccinare.

În acest moment nu se cunoaște niciun caz în lume de miocardită care să fi dat leziuni pe termen lung după vaccinare.

În sinteză, miocardita după vaccinare este ceva extrem de rar, care nu este specific numai vaccinului antiCovid, poate să apară la orice vaccinare, inclusiv la vaccinările antigripale (pe care lumea le face senin în fiecare an și nu își pune nimeni problema că ar putea să facă miocardită) sau la vaccinurile pe care le facem în timpul copilăriei, pe care le-am făcut senini și suntem cu toții vaccinați.

Iar dacă apar imensa majoritate a acestor miocardite post-vaccinale sunt forme foarte ușoare, care trec (fără să fie nevoie de niciun fel de tratament) în 3-4 zile, și nu se cunoaște un efect pe termen lung.

Este pur și simplu un efect advers extrem de rar și benign, care în niciun caz nu trebuie să îngrijoreze părinții că s-ar putea întâmpla ceva cu inima copiilor lor.  

Noi când administrăm un vaccin, nu administrăm un virus, noi administrăm tiparul pentru Proteina S a virusului și de aici apare răspunsul  - anticorpii împotriva virusului - și apar diverse inflamații, ca reacții adverse, în diverse zone ale corpului nostru, între care și mușchiul inimii pentru o perioadă scurtă de timp.

De ce apare mai ales la tineri și la copii?

De ce? Prin faptul că încă ei sunt în plină dezvoltare, inima lor este mai mică și aceste complexe care se realizează între anticorpii antiProteina S și Proteina S se pot aglutina, se pot opri mai mult în diverse zone în care circulația este mai redusă, cum ar fi, de pildă, în articulații, în piele sau în capilarele care sunt în inimă.

Însă ele sunt ”spălate” de acolo în decurs de 3-4 zile și totul trece fără niciun fel de consecințe pentru copilul respectiv. Mult mai severă, însă, poate să fie miocardita dată de Covid, de boală.

Ce efect poate avea, în schimb, BOALA Covid-19 asupra inimii?

Miocardita dată de un virus (că este vorba despre SARS-CoV-2 sau de orice alt virus sau de un microb) este realizată prin fixarea virusului la nivelul inimii și de apariția unei reacții de inflamație împotriva acestui virus fixat în inimă.

Este aceeași reacție pe care o avem în momentul în care avem o rană mică, o julitură la genunchi, de exemplu. Ce vedem acolo? Apare o roșeață, mustește rana respectivă. Cam aceeași reacție apare și în momentul în care un astfel de virus se fixează în mușchiul inimii.

Motiv pentru care această miocardită este de cel puțin 4 ori mai frecventă la cei care fac boala Covid și poate să fie mult mai severă și cu consecințe mult mai dramatice pentru cel care face miocardită în plină boală, când are și alte afecțiuni paralele cu Covid și o stare generală mult mai proastă.

Am să dau iarăși acest exemplu cu o rană pe care o avem undeva: Știți că se vindecă acolo cu un mic defect – facem o cicatrice la piele dacă ne tăiem mai tare sau dacă avem o inflamație mai puternică, nu se vindecă acolo ca și cum n-ar fi fost nimic.

Din acest motiv, unele dintre aceste miocardite pot să dea ceea ce se cheamă fibroză, un fel de mici cicatrici la nivelul inimii. Vorbesc în special de miocarditele date de microbi sau de virusuri, deci cele care acționează  direct asupra miocardului și mai puțin de cele care sunt rezultatul postvaccinării.

Astfel de fibroze le putem identifica după ani de zile, când facem, de pildă, RMN cardiac și cu totul întâmplător poți să găsești că astfel de pacienți au avut în viața lor miocardită. Puteam să fiu eu, puteați să fiți dvs, putea să fie oricine și să aflăm cu surpriză când facem un RMN cardiac că am avut în decursul vieții noastre miocardită și am rămas acolo cu fibroză. Și avem astfel de cazuri.

Cei care fac cicatrici mai severe pot să se manifeste după un timp (ani de zile) cu diverse tulburări de ritm cardiac sau, dacă a făcut o miocardită severă (dar aceasta nu prea trec ele nediagnosticate), pot să ajungă la altele, insuficiență cardiacă spre exemplu.

Dar nu este cazul miocarditelor postvaccinare, repet.

Riscurile miocarditei la sportivii de performanță care au trecut prin Covid

Se poate face RMN cardiac și se vede dacă omul a făcut miocardită sau nu, este analiza pe care noi o facem în mod curent.

În SUA, sportivii de performanță care au trecut prin Covid au fost investigați. Li se face RMN înainte să intre în activitatea competițională. Și dintre cei care au trecut prin COVID au fost identificați spre 2,5% care aveau semne că au avut miocardită în timpul bolii.

Ei nici nu știau că au făcut miocardită. După aceea, și-au reluat activitatea sportivă profesionistă fără niciun fel de problemă.

Pe un pacient care are miocardită, o inflamație la inimă, nu îl pui să alerge. Aștepți să treacă miocardita, să se vindece. Nu pui o inimă care este inflamată să facă un efort fizic. Să pui un jucător de fotbal după 7-10 zile să alerge fără să îi faci un control clinic și chiar RMN cardiac, nu cred că este o idee bună, chiar dacă o să găsești că 98% dintre ei nu au niciun fel de leziuni și pot să își desfășoare activitatea normal.

Dar este suficient ca unul să scape și să îl pui să alerge când încă el are această inflamație și în felul acesta să îi strici vindecarea completă.

Unul dintre diagnosticele pe care le-a avut Patrick Ekeng, când a decedat pe terenul de joc (întâmplarea a făcut că eu am fost de gardă atunci și l-am și primit), unul dintre mai multele diagnostice a fost miocardită acută.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇