Medicul Letiţia Coriu, membru al Comisiei de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din Bucureşti, consideră că, în momentul în care apar în spaţiul public informaţii despre medici acuzaţi că solicită sau primesc bani pentru a face actul medical, „plăţi informale”, întreaga breaslă este afectată.
„Cumva, suntem omorâţi la televiziune, suntem desfiinţaţi complet. Când apare un medic care greşeşte, în acel moment apar mii, sute de mii de comentarii, că suntem criminali. Eram eroi în pandemie, acuma suntem…
Aşa ştie poporul acesta să-şi aprecieze medicii. (...) Faptul că s-a spus că solidarizarea cu medicul şpăgar înseamnă alterare de conştiinţe (...) Nu înţelegem cum pot fi acuzaţi medicii din start, ca şi cum am fi pleava societăţii. Nu suntem!”, a afirmat Letiţia Coriu, medic ATI la Spitalul Colţea, la MedikaTV.
Ea a susţinut că 65% dintre locuitorii Europei consideră că în ţara lor „este răspândită plata informală”. Medicul s-a arătat „cu totul împotriva” plăţii informale, dar şi împotriva obţinerii „unui serviciu prin conexiuni, prin bani”.
„Statul român ne-a alterat conştiinţele atât de rău, încât suntem o breaslă care a trăit din 17 milioane, 1.700 de lei, practic 400-500 de euro”, a spus medicul, care a subliniat că nu primeşte „plăţi informale”, nici ea şi nici colegii săi din Spitalul Colţea.
Letiţia Coriu a deplâns „soarta dramatică” a chirurgului Cornel Petreanu, de la Institutul „Marius Nasta”, care a decedat într-un accident rutier la scurt timp de la debutul unei anchete penale care îl viza şi care avea în vedere primirea de mită de către medic.
Ea a subliniat că doctorul Cornel Petreanu „era un medic foarte talentat” şi „unul din cei mai buni chirurgi”.
Întrebată dacă este posibil ca medicul să fi recurs la un gest suicidar şi să nu fi fost vorba despre un accident, Letiţia Coriu a vorbit despre rata ridicată de burn-out care se înregistrează în rândul medicilor.
„Este foarte uşor ca peste această stare de fond, orice fel de stimul în plus care suprasolicită psihologia unui medic – şi chirurgii au o psihologie de învingători, de oameni care merg peste limite (...). Medicii chirurgi nu sunt răsplătiţi conform riscului la care sunt expuşi. Un medic chirurg de vârsta domnului doctor are cam în jur de 12.000 de lei salariu. Ideea este că un chirurg de competenţa dânsului în alte ţări câştigă dublu, triplu”, a mai afirmat Letiţia Coriu.
Şefa Secţiei ATI din Spitalul Colţea explică motivul pentru care specializările care implică medicina de urgenţă, inclusiv ATI, nu se numără printre cele preferate de către noile generaţii de absolvenţi de medicină.
„Tot ce presupune medicină de urgenţă şi de mare risc în România este ales foarte slab. Marele risc nu este printre preferinţele generaţiei actuale. Marele risc duce la burn-out, la o viaţă absolut dezorganizată. Marele risc te consumă de toate rezervele de adrenalină şi ajungi la o vârstă destul de tânără şi te uiţi la colegul tău dermatolog, specializare care se alege cel mai mult, şi vezi că arăţi cu 10 ani mai mult decât el. Şi atunci se fac nişte calcule, nu mai alegi ATI”, explică Letiţia Coriu.
Medicul a spus că, în specializarea ATI, „lucrurile sunt foarte riscante”, se stă în gardă de dimineaţă până a doua zi dimineaţă, iar mulţi manageri obligă medicii să stea peste program, pentru că nu există colegi care să-i înlocuiască.