Şapte medici din Secţia Chirurgie Plastică a Spitalului „Bagdasar – Arseni” şi-au prezentat demisia din contractele de gărzi invocând „risc de malpraxis” din cauza lipsurilor din unitatea spitalicească.
În replică, managementul spitalului consideră că ar putea fi vorba mai degrabă de „o reacție pur subiectivă la sesizări depuse la Parchet cu privire la posibile abateri de natură penală” vizând cinci dintre medici.
Conform reprezentanţilor Spitalului Bagdasar - Arseni, luni dimineaţă, 7 medici din cadrul sectiei Clinice Chirurgie Plastică şi-au prezentat demisia din contractele de gărzi, începând cu data de 1 noiembrie, prezentându-şi gestul drept o consecinţă a „actualelor condiţii existente în Spitalul Bagdasar” şi invocând un „risc de malpraxis” care i-ar expune „unor riscuri majore din punct de vedere profesional”.
Conducerea Spitalului a solicitat prin note de serviciu semnatarilor sa explice detaliat condiţiile şi riscurile la care fac referire, cu termen de răspuns în data de 11.10.2023.
„După analiza răspunsurilor pe care urmează să le primim vom fi în măsură să precizăm dacă într-adevăr există condiţii şi riscuri care să se manifeste doar pe parcursul gărzilor, nu şi în timpul normal de lucru al celor 7 şi care să justifice această atitudine - sau este doar o reacţie pur subiectivă la sesizări depuse la Parchet cu privire la posibile abateri de natură penală a 5 dintre cei 7 semnatari”, a transmis conducerea spitalului.
Cei şapte medici şi-au explicat motivele într-o scrisoare deschisă transmisă ziarului Libertatea.
Iată ce reclamă medicii:
„1. În structura spitalului nu există linii de gardă pentru foarte multe dintre specialitățile necesare tratamentului multidisciplinar al pacientului politraumatizat (ex: chirurgie vasculară, chirurgie toracică, chirurgie BMF (n.r. buco-maxilo-facială), ORL etc).
2. Necesitatea transportării pentru consulturi interdisciplinare a pacienților politraumatizați pune în pericol starea de sănătate a acestora și chiar viața pacientului (fiind cunoscut faptul în care ambulanța care transporta un pacient pentru consult interdisciplinar în altă unitate a fost implicată într-un accident rutier).
3. Obligativitatea primirii unui pacient cu arsuri majore chiar și în condițiile lipsei locurilor disponibile pentru această patologie, fără posibilitate de izolare (situație des întâlnită).
4. Neconcordanțe între realitate (tratamentul arsurilor în UFA) și ordinul MS n.r. 476/2017 - adesea fiind obligați să tratăm pacienți arși grav deși aceștia ar trebui tratați în centre de arși; chiar în condițiile aplicării ordinului nr. 2063/2022, transferul în centrele de arși din străinătate al acestora nerealizându-se întotdeauna. Acest lucru ne expune unui risc crescut de malpraxis, existând deja plângeri penale la adresa unor membri semnatari pentru posibil malpraxis în tratamentul marilor arși.
5. Fonduri insuficiente, discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente, materiale și dispozitive medicale creează probleme mari în tratamentul pacienților internați prin urgență, crescând riscul de apariție al plângerilor de malpraxis.
6. În situația plângerilor penale la adresa membrilor personalului medical, spitalul nu a oferit niciodată asistență juridică, lăsându-ne singuri în fața demersurilor la care se ajunge ca urmare a problemelor sesizate anterior”.
Spitalul Bagdasar Arseni este cel unde a fost tratat de curând celebrul chitarist Al Di Meola, după ce a făcut infarct în timpul unui concert susținut la Arenele Romane.
Rafila: Nu aş putea să dorm noaptea dacă aş lua decizii care ştiu că afectează vieţile şi sănătatea pacienţilor mei
UPDATE 22:56 - Alexandru Rafila a comentat, luni, la Medika Tv, situaţia.
„Cred că adevărul totdeauna este undeva la mijloc. Eu ştiu că este mult mai interesant să faci chirurgie plastică decât să tratezi mari arşi, e mai confortabil şi din punct de vedere profesional. Dar eu fac, încă o dată, apel şi la conştiinţa oamenilor, să înţeleagă că ei lucrează într-un spital ca să răspundă nevoilor pacienţilor, putem să facem toţi, să mergem acasă şi să considerăm că este mai bine să facem altceva decât meseria pentru care ne-am pregătit sau să refuzăm că ne-o facem complet, cum este cazul celor care refuză să facă gărzi. E o problemă de conştiinţă şi de etică profesională. Motive şi motivaţii se pot găsi”, a afirmat Alexandru Rafila.
Rafila a spus că a primit un raport din partea conducerii spitalului. El a subliniat că la acest spital există „reclamaţii reciproce între medici şi management”, iar „pacienţii nu sunt interesaţi de tipul ăsta de dispute”.
„O poziţie de forţă care este a uneia dintre părţi sau a unor profesionişti, până la urmă afectează pacienţii şi eu, personal, nu aş putea să dorm noaptea dacă aş lua decizii care ştiu că afectează vieţile şi sănătatea pacienţilor mei”, a adăugat Alexandru Rafila, în acest context.