Grupe de sânge - clasificare și reguli de compatibilitate

Cunoașterea grupelor de sânge reprezintă un pilon fundamental al sănătății umane, cu un impact notabil în istorie și cu o influență deosebit de semnificativă în medicina contemporană. Această caracteristică biologică esențială a fiecărui individ este definită de prezența sau absența anumitor antigene pe suprafața celulelor roșii din sânge.

De-a lungul timpului, această descoperire medicală a salvat extrem de multe vieți, fiind o informație cu consecințe cruciale din perspectiva diagnosticului, tratamentului și sănătății în general. Din acest motiv, cunoașterea și înțelegerea propriei tale grupe de sânge și a celor apropiați poate fi o informație vitală în unele circumstanțe.

1. Grupe de sânge – istoria descoperirii acestora

Înainte de descoperirea grupelor de sânge, oamenii aveau cunoștințe limitate despre compatibilitatea sângelui în transfuzii sau tratamente medicale. Primele încercări de a înțelege diferențele dintre sângele indivizilor au început în secolul al XVII-lea, când medicii au observat că unele transfuzii de sânge duceau la reacții severe și chiar la decese. Cu toate acestea, în acea perioadă, nu exista o clasificare științifică a grupelor de sânge.

Adevărata revoluție în acest domeniu a avut loc în secolul al XX-lea, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit sistemul ABO în 1901. Landsteiner a identificat prezența a trei tipuri principale de antigeni pe suprafața celulelor roșii din sânge, denumite A, B și O. Această descoperire a permis prima dată oamenilor de știință să clasifice sângele în funcție de aceste antigene și a oferit răspunsuri la întrebări fundamentale privind compatibilitatea sângelui. ABO este încă unul dintre cele mai importante sisteme de grupare a sângelui utilizate astăzi.

În plus, în anii 1940, medicul american Edwin J. Cohn a dezvoltat o tehnică pentru separarea componentelor sângelui, ceea ce a permis producerea de produse sanguine precum plasmă și concentrat de globule roșii, salvând astfel mai multe vieți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Așadar, descoperirea și înțelegerea grupelor de sânge au reprezentat un pas semnificativ în evoluția medicinei moderne. Această cunoaștere a fost esențială pentru efectuarea transfuziilor de sânge în siguranță și pentru dezvoltarea altor tratamente medicale, salvând astfel numeroase vieți de-a lungul timpului.

2. Care sunt grupele de sânge existente

Cele mai cunoscute și utilizate sisteme de grupare a sângelui sunt sistemul ABO și sistemul Rh (Rhesus). Iată o prezentare a acestor grupuri de sânge: 

• Sistemul ABO:

1. Grupa de sânge A: Persoanele cu grupa A au antigenul A pe suprafața celulelor roșii din sânge și anticorpi împotriva antigenului B în plasmă.
2. Grupa de sânge B: Persoanele cu grupa B au antigenul B pe celulele roșii și anticorpi împotriva antigenului A în plasmă.
3. Grupa de sânge AB: Persoanele cu grupa AB au atât antigenul A, cât și antigenul B pe celulele roșii, dar nu au anticorpi anti-A sau anti-B în plasmă. Aceasta este cunoscută și ca "grupa de sânge AB universală" pentru transfuzii de sânge.
4. Grupa de sânge O: Persoanele cu grupa O nu au antigeni A sau B pe celulele roșii, dar au atât anticorpi anti-A, cât și anti-B în plasmă. Este cunoscută ca "donator universal" pentru transfuzii de sânge.

• Sistemul Rh (Rhesus):

1. Rh pozitiv (Rh+): Persoanele care au antigenul Rh (cunoscut și ca factorul Rh) pe celulele roșii din sânge. Aproximativ 85% din populația mondială este Rh+.
2. Rh negativ (Rh-): Persoanele care nu au antigenul Rh pe celulele roșii. Acestea alcătuiesc aproximativ 15% din populația mondială.

În funcție de combinația dintre grupa ABO și Rh, o persoană poate avea una din cele opt tipuri de sânge: A+, A-, B+, B-, AB+, AB-, O+, O-. Cunoașterea grupului de sânge este importantă pentru transfuzii de sânge, transplanturi de organe și pentru evitarea reacțiilor imunitare nedorite în tratamentul medical.

3. Grupe sanguine – despre importanța factorului Rh

Importanța factorului Rh (Rhesus) în grupele sanguine este deosebit de semnificativă în medicină, mai ales în contextul transfuziilor de sânge și al sarcinilor. Iată de ce este Rh atât de important:

• Transfuzii de sânge: Determinarea Rh-ului este esențială pentru a evita reacții adverse periculoase în timpul transfuziilor de sânge. Dacă o persoană cu Rh- primește sânge de la o persoană cu Rh+, sistemul imunitar al receptorului poate reacționa împotriva celulelor roșii din sângele donatorului. Acest lucru poate duce la distrugerea celulelor roșii și la o reacție severă, numită "reacție hemolitică transfuzională". De aceea, este crucial să se facă potrivirea corectă a Rh-ului înainte de transfuzii de sânge.
• Sarcina și Rh: În cazul sarcinilor, factorul Rh devine important atunci când mama are Rh negativ (Rh-) și fătul are Rh pozitiv (Rh+). Dacă sângele fătului intră în contact cu sângele mamei în timpul sarcinii sau la naștere, mama poate dezvolta anticorpi anti-Rh, cunoscuți ca anticorpi anti-Rh(D). Acest lucru poate reprezenta o problemă în sarcinile ulterioare, deoarece anticorpii anti-Rh(D) pot trece prin placenta și ataca celulele roșii ale fătului Rh+. Aceasta poate duce la anemie hemolitică fetală, o condiție gravă care poate afecta sănătatea și dezvoltarea fătului.

Pentru a preveni această situație, se efectuează profilaxia anti-Rh(D) la femeile Rh - după nașterea unui copil Rh+. Acest tratament previne dezvoltarea anticorpilor anti-Rh(D) și protejează sănătatea fătului în sarcinile ulterioare.

Prin urmare, factorul Rh este de o importanță crucială în medicină, deoarece influențează compatibilitatea transfuziilor de sânge și poate avea un impact semnificativ în sarcină. Identificarea corectă a Rh-ului și gestionarea sa adecvată sunt esențiale pentru a evita complicații medicale potențial grave.

4. Grupa sanguină – reguli de incompatibilitate și informații utile

Pentru a determina grupul tău de sânge, se efectuează un test în care celulele roșii din sângele tău sunt amestecate cu soluții care conțin diferiți anticorpi: anti-A, anti-B și anti-AB. Practic, dacă soluția conține anticorpi anti-B și celulele roșii din sângele tău au antigene B pe suprafața lor, acestea vor reacționa prin aglutinare sau adunare, semnificând că ai grupul de sânge B. Pe de altă parte, dacă sângele tău nu reacționează la niciuna dintre soluțiile care conțin anticorpi anti-A sau anti-B, acest lucru indică că aparții grupului de sânge O (zero). Acest proces simplu de testare, însă foarte util, poate să-ți salveze viața.

4.1.De ce e important să-ți cunoști grupa de sânge?

De ce este important să-ți cunoști grupa de sânge: 

• Transfuzii de sânge: Când ai nevoie de o transfuzie de sânge, medicul trebuie să se asigure că primești sânge compatibil. Dacă primești sânge incompatibil, acesta poate declanșa reacții imune grave, care pot pune viața în pericol.
• Transplanturi de organe: La fel ca în cazul transfuziilor, compatibilitatea grupului de sânge este esențială pentru transplanturile de organe. Donatorul și receptorul trebuie să aibă grupe de sânge compatibile pentru a reduce riscul de respingere a organului transplantat.
• Sarcina: În cazul femeilor însărcinate, cunoașterea grupului de sânge este importantă pentru a preveni reacțiile imune care pot afecta fătul în cazul incompatibilității Rh (Rhesus) sau ABO între mamă și făt.
• Planificarea familială: Cunoașterea grupului de sânge poate oferi informații cu privire la potențiale riscuri genetice pentru anumite boli și poate influența deciziile legate de planificarea familială.

4.2.Schema grupelor de sânge - moștenirea grupei de sânge de la părinți

Moștenirea grupelor de sânge de la părinți urmează anumite reguli și se bazează pe combinația genetică a acestora. Iată o schemă simplă pentru a înțelege cum se moștenește grupa de sânge:

• Grupa A:

Un copil poate avea grupa A dacă moștenește genele A de la ambii părinți sau unul dintre părinți are grupa A și celălalt are grupa O (AO sau AA).

• Grupa B:

Un copil poate avea grupa B dacă moștenește genele B de la ambii părinți sau unul dintre părinți are grupa B și celălalt are grupa O (BO sau BB).

• Grupa AB:

Un copil va avea grupa AB dacă moștenește genele A și B de la fiecare părinte (AB).

• Grupa O:

Un copil va avea grupa O doar dacă ambii părinți au grupa O (OO).

Cât despre notare, AA și AO pentru Grupa A și BB și BO pentru Grupa B se referă la moștenirea genelor care determină grupul de sânge în sistemul ABO. Explicația pentru această notare este legată de modul în care genele sunt transmise de la părinți la copii.

Fiecare individ moștenește două alele (variante ale unui gen) pentru grupa de sânge, una de la fiecare părinte. În sistemul ABO, există două alele principale: alela A și alela B. Există, de asemenea, o alelă O, care nu produce antigene A sau B. Combinația alelelor moștenite de la părinți determină grupa de sânge a unei persoane.

• Dacă moștenești două alele A (AA) de la ambii părinți, vei avea grupa A.
• Dacă moștenești o alelă A și o alelă O (AO), vei avea, de asemenea, grupa A. Aceasta se datorează faptului că alela A primează asupra alelei O în determinarea grupului de sânge în sistemul ABO. Alela O nu produce antigene A sau B, așa că nu afectează grupa de sânge atunci când este combinată cu alela A.
• Similar, pentru Grupa B, dacă moștenești două alele B (BB) de la ambii părinți, vei avea grupa B. Dacă moștenești o alelă B și o alelă O (BO), vei avea, de asemenea, grupa B.

    Exemplu practic:

Dacă tatăl are grupa de sânge B (cu genotipul BB sau BO) și mama are grupa de sânge O (cu genotipul OO), există două posibilități pentru grupul de sânge al copilului, în funcție de alelele moștenite:

Dacă copilul moștenește alela B de la tată (BB sau BO) și alela O de la mamă (OO), atunci copilul va avea grupa de sânge B. Alela B primează asupra alelei O, astfel încât rezultatul va fi grupa de sânge B.

Dacă copilul moștenește alela O de la ambii părinți (OO), atunci copilul va avea grupa de sânge O. Acest lucru se întâmplă atunci când ambii părinți au alelele O și le transmit copilului.

Deci, în cazul în care tatăl are grupa de sânge B și mama are grupa de sânge O, copilul poate avea grupa de sânge B sau grupa de sânge O, în funcție de alelele specifice moștenite de la părinți.

De asemenea, factorul Rh (pozitiv sau negativ) este moștenit în mod similar și este notat cu +/-.

• Dacă unul sau ambii părinți au Rh+, copilul poate avea Rh+ sau Rh-.
• Dacă ambii părinți au Rh-, copilul va avea Rh-.

Este important să știi că aceste reguli sunt generale și că moștenirea grupelor de sânge poate varia în funcție de genele specifice ale părinților. Prin urmare, un test de grupă de sânge este cel mai sigur mod de a determina grupa exactă.

4.3.Tabelul grupelor sanguine- compatibilitatea grupelor de sânge

Pentru a ști căror grupe vei putea dona sânge sau de la ce tip de grupe poți primi la rândul tău verifică următorul tabel:

În general, grupurile A și B pot dona sânge pentru ele însele și pentru grupa AB, iar grupul AB poate primi sânge de la oricare dintre celelalte grupe (A, B, AB, O). Grupul O este considerat "donator universal" și poate dona sânge pentru oricare dintre celelalte grupe A, B, AB sau O.

Prin urmare, cunoașterea propriei grupe de sânge poate fi o informație foarte importantă pentru sănătatea ta. Aceasta te ajută să știi cui poți dona sânge și de la cine poți primi în caz de urgență. De asemenea, poate influența modul în care medicii îți administrează tratamentele și te pot proteja de anumite riscuri de sănătate. Deci, este o informație simplă, dar valoroasă, care poate face diferența în îngrijirea ta medicală și poate ajuta la salvarea vieții tale sau a altora.

Sursă foto: pexels.com, unsplash.com