Relația românilor cu sistemul medical este determinată în mare parte de relația cu oamenii care alcătuiesc acest sistem și cu care pacienții sau aparținătorii intră în contact când au nevoie de servicii medicale.
În plus, odată ajuns în spital, pacientul intră cu totul pe mâna medicilor și asistentelor, iar relația pe care o dezvoltă în acel timp, fie el scurt sau lung, este definitorie atât pentru experiența medicală, cât și pentru recuperarea după orice intervenție.
De altfel, studiile arată că felul în care este îngrijit pacientul poate avea efecte extraordinare și nebănuite asupra recuperării după o intervenție medicală.
Grija, un domeniu nou în România
Grija pentru pacienți este un domeniu nou în România, care ia avânt în sistemul privat pe modelul occidental și pune pe picior de egalitate actul medical cu sprijinul psihologic acordat pacientului în momente delicate.
Anca Petcu este asistent medical cu o vechime în activitate de 26 de ani, 11 dintre ei în sistemul public și 15 în privat. În prezent este Director de Îngrijiri Medicale în cadrul Life Memorial Hospital, cel mai mare spital din Grupul MedLife.
”Pentru mine, indiferent cui i-aș purta grija asta, ea se manifestă într-un singur fel. Este suma a două porniri: una este cea de a scoate subiectul din aria așa-zisei amenințări și cealaltă de a-l convinge că nu mai este de acum niciun pericol.
Și întotdeauna grija face bine. Psihicul oricui are nevoie de grijă, cu atât mai mult al unei persoane aflate într-o situație dificilă, fragilă, așa cum este situația de boală. Pacientul are nevoie de liniște și siguranță și numai grija cuiva poate să i le asigure”, spune Anca Petcu, asistent medical generalist licențiat, cu experiență de asistent ATI.
Ce înseamnă asta, concret? ”Îi asigurăm că le suntem permanent alături. Face incredibil de bine sentimentul că cineva pentru care contezi ține pericolele departe de tine și face tot ce poate și știe pentru a șterge ceea ce deja s-a instalat”.
În felul acesta șansele de vindecare cresc spectaculos și timpul de recuperare scade, explică ea.
Iar efectul este vizibil când unui pacient i se explică detaliat ce se întâmplă, când i se răspunde la întrebări, când i se acordă timp.
”Grija nu se declară niciodată, fiindcă nu este nevoie, însă este clar că nu poate scăpa neobservată pentru că ea transpare din felul în care te apropii de un pacient, din felul în are îl asculți, cum îi anticipezi nevoile, cum îi insufli speranță chiar și atunci când uneori terapia e depășită și nu se mai poate face mare lucru”, explică directorea de îngrijiri medicale.
Nimic mai prețios decât timpul
Iar ea și colegele sale și-au propus să le ofere pacienților ce au mai valoros: timpul lor și un zâmbet.
”Nimic în lumea asta nu poate fi mai prețios decât timpul. Timpul este acea resursă limitată și care nu se poate nici recupera și nici răscumpăra în vreun mod. Când simți, când vezi că cineva îți oferă cu generozitate din timpul lui, când este lângă tine acolo fără să se grăbească, fără să se pripească, este atent la nevoile tale și se dedică ție atât timp cât ai nevoie, e clar că toată încordarea se duce și energia ta întreagă se canalizează către vindecare”, mai spune ea.
De-a lungul anilor s-a confruntat de nenumărate ori cu pacienți timorați, cărora nu le-a explicat nimeni nimic până să ajungă în mâinile sale.
”Când, într-un final, (pacientul - n.red) reușește să obțină garanția asta că va primi răspunsuri deschise de la o persoană informată, de la un profesionist, atunci se simte liber să pună orice fel de întrebare și lucrurile se schimbă spectaculos”, povestește ea.
Tot ea ne vorbește despre cât este important ca pacientului să nu i se ascundă nimic. ”(…) să-i furnizezi date legate de diagnostic, prognostic, atitudine terapeutică, timp de recuperare, complicații medicale posibile, totul, dar în așa fel încât să nu-l sperii, ci doar să-i câștigi încrederea și să poți construi împreună cu el o echipă care să aibă ca unic scop vindecarea lui”, spune Anca Petcu, unul dintre primele cadre medicale care s-au alăturat echipei Life Memorial Hospital încă de la deschiderea sa, din 2007.
De fapt, meseria pe care chiar ea a ales-o este una vocațională. ”Te poți pregăti pentru ea, te poți antrena, o poți face bine, însă profesioniști de top sunt doar aceia care pot să lucreze și cu sufletul”, spune Anca Petcu.
”Sunt cei care știu cum să transmită și rămân ancorați aproape de pacient, extrem de empatici, fără să lase ca această suferință cu care ei intră permanent în contact să îi erodeze în vreun fel ci doar să îi facă tot mai buni și mai nobili”.
Dacă adăugăm la asta și un mediu liniștit, curat, civilizat, condiții de cazare decente, un personal pregătit și discret, preocupat de pacient, de sănătatea, de confortul de demnitatea lui, atunci starea de sănătate atât de fragilă a pacientului nu poate decât să se îmbunătățească.
Mediul, un factor decisiv în recuperare
De fapt, un studiu publicat de Cambridge University arată că mediul în care se recuperează pacienții după o intervenție medicală este definitoriu pentru evoluția sănătății lor.
Potrivit cercetătorilor, impactul pe care inclusiv arhitectura spitalului o are, precum și împărțirea sa pe camere individuale se traduce în trei zone majore de interes: zgomot, intimitate și riscuri.
Zgomotul este destul de mare în spitale, în principiu din cauza mutării echipamentelor dintr-o parte în alta și a comunicării dintre angajați, pacienți și vizitatori. Și este un lucru bine cunoscut că pacienții bolnavi au o toleranță scăzută la zgomot. În acest sens, camerele individuale asigură mai multă liniște: pacienții nu mai sunt deranjați de angajați și alți pacienți, astfel sporind șansele de odihnă și somn - esențiale în recuperare -, spun cercetătorii britanici.
În plus, același studiu arată că pacienții se bucură de un grad mai înalt de intimitate dacă stau singuri într-o cameră de spital pentru că pot face ce vor, când vor. ”Își pot urma obiceiurile fără să se simtă rușinați sau să-i deranjeze pe ceilalți. Asta contribuie la păstrarea demnității, nu mai sunt obligați să fie atenți la o persoană pe care poate nu o plac și nu sunt nevoiți să îndure suferința altor pacienți sau obiceiurile lor deranjante”, se arată în studiu.
Nu în ultimul rând, condițiile unui spital modern scad riscurile de infecții intraspitalicești.
Studiul desfășurat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge a arătat că unul dintre cele mai mari riscuri identificate de pacienți este contactarea unei infecții cu un agent patogen rezistent la antibiotice precum Stafilococul Auriu Meticilino-Rezistent (MRSA), agenți patogeni transmisibili pe cale aeriană (precum tuberculoza) sau alte virusuri destul de virulente cu o transmisibilitate ridicată.
Potrivit studiului, în medie, infecțiile nosocomiale afectează între 7 și 10% dintre pacienții internați, iar rata crește la 50% în momentul în care aceștia ajung la terapie intensivă. Astfel de infecții pot duce la îmbolnăviri grave, pot cauza dizabilități pe viață sau chiar deces.
”Reducerea riscului de infecții nosocomiale asociată cu utilizarea de camere individuale este văzută ca un factor major în decizia de a construi noi spitale cu un astfel de design interior, chiar dacă nu există dovezi statistice în acest sens.
Camerele private asigură intimitatea și confidențialitatea pacientului, ceea ce contribuie la discuții mai oneste și deschise cu medicii și asistentele, implicit la găsirea unui tratament cu mai puține complicații”, se arată în studiul citat.
De fapt, se pare că în condiții decente chiar și calitatea actului medical are mari șanse să se îmbunătățească.
Afirmația pornește de la ideea că aproape 5% dintre pacienții din camerele de spital cu mai multe paturi ascund anumite părți din istoricul medical sau refuză anumite examinări fizice.
În plus, asistentele consideră într-o majoritate covârșitoare că examinările pacienților se desfășoară la o calitate net superioară în încăperi private, iar practicile de îngrijire (cum ar fi spălarea mâinilor, de exemplu) sunt mult mai bune în astfel de condiții.
Ce schimbă paradigma relației medic-pacient?
Am întrebat-o și pe Anca Petcu, Director de Ingrijiri Medicale in Life Memorial Hospital, cum vede ea avantajul de a lucra într-un mediu modern, privat.
”Ține foarte mult și de ambient, de condițiile existente. Și nu vorbesc doar de dotări materiale sau despre condiții hoteliere ci chiar de atmosfera pe care ți-o dă o echipă prietenoasă, o echipă veșnic zâmbitoare și disponibilă, o echipă de oameni plini de solicitudine pe care îi simți că sunt acolo pentru tine.
Și noi suntem oameni, și noi suntem consumatori de servicii de sănătate și știm exact cum ne-am dori să fim tratați. Ei bine, dacă aici suntem atenți, succesul nu poate să întârzie”, spune ea.
Despre relația medic-pacient am aflat și de la Dr. Victor Radu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, supraspecializat în chirurgia reconstructivă a peretelui abdominal și unul dintre primii angajați ai Life Memorial Hospital.
„Este esențială relația medic-pacient. Totul pleacă de la relația dintre medic și pacient. Trebuie sa fii foarte deschis cu pacientul, trebuie să îi oferi timpul necesar, trebuie să îi dai toate informațiile de care dispui, despre rezultatele previzibile, despre complicații.
Dincolo de consultația foarte atentă este importantă comunicarea cu pacientul și empatia față de acesta. În ce privește consultația în sine, vă spun o mică poveste, un caz: doi soți trecuți de 65 de ani, de origine portugheză, stabiliți în România. Doamna avea o problemă, am consultat-o, apoi am discutat despre planul de tratament etc. În final, dânsa mi-a spus „vreau ca tu să fii medicul meu, pentru că până acum am fost la 3,4,5 medici, inclusiv din țări europene, și niciunul nu mi-a facut ce ai facut tu”. Ce am făcut eu? Ești primul om care m-a întins pe canapea și a pus mâna pe abdomenul meu.
Contactul cu pacientul, punerea în valoare a aspectelor clinice contează enorm. Sunt foarte mulți medici, din păcate, care trimit pacienții la o serie de analize și transformă pacientul în „e-pacient”. De aici pleacă schimbarea relației dintre pacient și sistem, prin schimbarea relației dintre medic și pacient, și asta ne revine nouă, medicilor, să facem”, explică dr. Victor Radu.
El mai spune că „un sistem medical privat poate schimba esențial această situație. Singura excepție de la acest protocol de comunicare cu pacientul este în zona spitalelor de urgență, unde o urgență este o urgență și nu mai ai timp de povești. Deși nici acolo nu ar trebui să existe excepții, totuși, putem să avem mai multă îngăduință”.
Când pacientul vine la o consultație într-un spital privat, acesta este principalul avantaj. Omul știe când vine ce interval de timp are, iar acel interval de timp este al lui. Iar tu, ca medic, trebuie să îi oferi în timpul alocat pacientului, absolut tot – cunoștintele tale medicale și cunoștințele tale empatice, sociale, dacă vreți.
dr. Victor Radu
*******
Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.
Intră pe www.medlife.ro/romaine/ și află mai multe detalii.
#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine