Spitalele din România - miturile rămân în urmă. De unde vine schimbarea?

Dan Șuiagă este medic primar neurochirurgie. S-a născut la Deva, a făcut Facultatea de Medicină la Cluj și în 2004, după câteva luni de rezidențiat, a ales să plece din țară.

A existat un cumul de factori pentru care a luat această decizie: „În anii 2004, sistemul de sănătate din România nu avea nici forța financiară să își susțină personalul, nici condiții decente de lucru, nici efervescența unui mediu propice dezvoltării profesionale continue. Devine complicat să operezi astfel, într-un sistem care doar te plasează într-un loc fără a îți oferi un mediu în care să te poți dezvolta, să poți furniza un act medical de calitate, să simți că ai dat tot ce e mai bun pentru pacientul tău”.

A mers în multe locuri din lume, unde a căpătat o experiență inestimabilă și a învățat de la cei mai buni profesori.

”Am început cu Africa de Sud, Israel, Germania, ca mai apoi să mă stabilesc în Elveția unde mi-am terminat studiile de neurochirurgie și unde am profesat ca medic specialist la spitalul universitar din Lausanne CHUV. Fiecare loc pe unde am fost și unde am învățat a contribuit enorm la experiența mea profesională și am învățat meserie de la cei mai buni profesori. În Africa de Sud, am avut contact cu neurochirurgia traumatologică. A insemnat o mulțime de leziuni violente prin împușcare și lucruri de genul acesta, ca mai apoi să deprind experiență și tehnică în neurochirurgia de top care se practică în Elveția”, povestește Dan Șuiagă.

După care, a decis să se întoarcă în țară.

„Am ales să revin pentru că văd că lucrurile încep să se așeze într-o direcție mai bună. (…) Se observă un grad alert de dezvoltare în medicină, se accelerează puternic în tot ceea ce înseamnă tehnologizare, digitalizare, transformări care duc automat la un nivel de calitate ridicat manifestat în standardele de îngrijire medicală a pacienților”.

dr. Dan Șuiagă, medic primar neurochirurgie in cadrul MedLife

A ales să se întoarcă în sistemul privat, în prezent fiind coordonator al departamentului de neurochirurgie din cadrul Grupului MedLife.

După anii petrecuți în străinătate, alegerea a fost simplă: „E vorba de acel mediu fluid, clar, bine stabilizat, cu circuite coerente în care simți că poți trata la cele mai bune standarde pacientul. În plus, performanța actului medical e însoțită permanent de grijă, empatie și respect manifestate atât între colegi, cât și față de pacienți”. 

Ca o privire de ansamblu, Dan Șuiagă spune că sistemul medical din România, în special cel privat, pare în acest moment impulsionat de faptul că pacienții pot găsi aici condiții și servicii medicale ca afară prin calitatea serviciilor oferite, aparatura performantă, condițiile spațiilor de consult, de tratament și intervenții.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care, spune Dan Șuiagă, „exodul de medici si asistente s-a diminuat profund în ultimii 2 ani. Și mai mult, dacă ne raportăm la tendințe, vedem că suntem pe o traiectorie în care mulți dintre colegi aleg să revina în țară”.

Sistemul de sănătate a fost puternic marcat în anii de după Revoluție de ceea ce numim „exodul medicilor”. Estimările sunt că peste 40.000 de medici români au părăsit țara și lucrează în străinătate. Din datele Colegiului Medicilor, pare însă că plecările medicilor s-au mai diminuat în ultimii ani.

Numărul total de Certificate Profesionale Curente emise:

Iar în spitalele private, în 2020, lucrau nu mai puțin de 23.065 de medici și 54.540 de persoane - personal sanitar mediu.

Este doar unul dintre aspectele care arată că în România, sistemul medical se schimbă. Schimbarea este generală, de la infrastructură, servicii, până la medici și pacienți. De altfel, astăzi, în spitalele din România, situațiile în care pacienții nu pot beneficia de intervenții, servicii medicale, medici și condiții „ca afară” sunt infime.

Avem alternative

Cert este că avem alternative și „sistemul sanitar românesc a primit, după 1990, suportul unităților medicale private, ceea ce îl face cu mult diferit față de momentul la care ne raportăm”, spune Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private.

Apariția și dezvoltarea sistemului medical privat a însemnat o creștere a accesului pacienților la servicii medicale și o degrevare a unităților publice de cazuri ce pot fi tratate în mediul privat, precum și de o parte importantă din activitatea din ambulatoriu, mai spune Cristian Hotoboc.

În plus, dezvoltarea componentei private s-a făcut diferit. Dacă, în cazul medicinei de urgență, avem o activitate semnificativă în unitățile publice, în ce privește stomatologia, am ajuns ca serviciile să fie oferite în majoritatea lor în unități private. Pentru alte arii de activitate, ponderile sunt diferite.

"(…) sunt puține situațiile în care cele două segmente - public și privat - mai dețin „exclusivitate”. Ceea ce ne poate diferenția este atât viziunea organizatorică, managementul și politica de dezvoltare, cât și opțiunile pe care dinamica pieței ni le oferă. Prin urmare, pe de o parte regăsim furnizori privați care au ales să dezvolte structuri care tratează o anumită patologie (cum ar fi cea oncologică) sau să ofere servicii dintr-o anumită arie (analize de laborator), iar pe de alta, avem spitalele private, structuri care oferă servicii integrate”, explică Cristian Hotoboc.

Este important să înțelegem că cele două segmente ale sistemului sanitar - de stat și privat - sunt complementare, ceea ce înseamnă că depunem constant un efort pentru a răspunde împreună necesităților pacienților.

Cristian Hotoboc, președinte PALMED

„Desigur, sistemul privat nu este o baghetă magică, să vină cu soluții 'pentru orice', dar progresul făcut în medicina românească odată cu investițiile private este mai mult decât evident. (...) Dezvoltarea continuă a segmentului privat, ceea ce înseamnă un acces mult îmbunătățit la servicii medicale de top, realizate de cei mai buni profesioniști, cu ajutorul unor echipamente de ultimă generație este o realitate incontestabilă, după 1990. În acest moment, dacă ar fi să facem o analiză a serviciilor medicale din România, puține sunt situațiile care nu pot fi abordate la noi în țară”, mai spune Cristian Hotoboc.

Totul într-un singur loc

Pentru pacient, probabil că unul dintre cele mai importante și utile aspecte este ca spitalul unde se tratează să aibă o structură integrată. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiezi într-un singur loc de toate analizele și investigațiile necesare pentru un tratament complet, inclusiv recuperarea fizică și psihică după o intervenție.

O astfel de structură oferă în prezent multe din spitalele private din România.

De exemplu, Life Memorial Hospital, primul si cel mai mare spital multidisciplinar al Grupului MedLife, care a fost inaugurat in 2006 ca urmare a unui parteneriat cu IFC, divizia de finanțare a Băncii Mondiale:

• are o suprafață de 1.400 mp care reunește un ambulatoriu de mari dimensiuni, compartiment de imagistică și un bloc operator modern, dar si o maternitate de mari dimensiuni
• are specialități: chirurgie generală, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie O.R.L., chirurgie ortopedică, chirurgie, neurochirurgie, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică și oftalmologică
• poate derula orice tip de intervenție chirurgicală pentru orice tip de patologie, cu excepția operațiilor de transplant
• intervențiile chirurgicale se desfășoară prin cele mai moderne metode, atât prin abord clasic cât și minim invaziv
•  are 7 săli de operații, 252 de paturi, 300 de medici angajati si colaboratori
• printre facilitățile oferite se numără și o bază de recuperare unde pot fi accesate servicii de kinetoterapie, masaj dar și servicii de recuperare medicală în apă
• maternitatea din cadrul spitalului este dotată la standarde europene, cu experiență în asistarea sarcinilor multiple şi a celor cu grad înalt de complexitate, fiind prima maternitate privată din București acreditată de către UNICEF ca „Spital prieten al copilului”.

De la începuturi și până în prezent, în cadrul spitalului s-au derulat peste 60.000 de intervenții și peste 27.000 de nașteri.

„Dezvoltarea spitalului a fost realizată pornind de la trei piloni: perfomanță, uniformizarea practicii medicale și grija față de fiecare pacient. (…) Adaptăm permanent protocoalele de practică, astfel încât întregul personal medical să acționeze unitar și, în același timp, să asigure o experiență cât mai plăcută fiecărui pacient”.

Dr. Cătălin Petru Haiduc, Director Medical Life Memorial Hospital

Excelență în medicină

Dar alternativa nu înseamnă doar servicii integrate și o creștere calitativă, ci și medicină de excelență, în România fiind realizate unele dintre cele mai complexe și dificile intervenții chirurgicale, la un nivel comparativ sau chiar superior cu cele din afară.

De-a lungul timpului, în ultimii 30 de ani, medicina din România a evoluat pas cu pas, fiecare pas fiind o dovadă că suntem pregătiți pentru excelență.

Doar câteva exemple, dintr-o multitudine de cazuri:

• La spitalul Marie Curie din București avem acum cea mai modernă secție de cardio­chirurgie pediatrică din țară, după ce în 2009, medicii din cel mai mare spital de copii din țară nu puteau face operații pe inimă. Prin donații, formulare 2% și celebrele „sms-uri de 2 euro”, banii s-au strâns și, în 2011, secția a fost gata. În 2020, Cardiochirugia de la Marie Curie a fost singura din țară care a primit și tratat fără întrerupere copii născuți cu malformații cardiace. Mai exact, 170 de copii au fost operați pe inimă în acel an.

• În 2019, cel mai performant robot folosit în chirurgia spinală şi neurochirurgie intra în dotarea Spitalului de Neurochirurgie Prof. dr. Nicolae Oblu din Iaşi, valoarea acestuia fiind de 1,2 milioane de euro.

În ce privește zona privată, în momentul de față, în spitalele private din România se poate trata aproape orice patologie, cu excepția politraumei majore sau tratamentul marilor arși.

Dr. Larisa Chiriac, Director Medical MedLife, dă câteva exemple de intervenții realizate în premieră națională sau internațională în spitalele MedLife: o echipă medicală pluridisciplinară a îndepărtat o fistulă pială de tip paragalenic în cazul unei fetițe de 1 an. Intervenția a fost o premieră pentru România, fiind, totodată, al șaptea caz în lume. De asemenea, o echipă de la Spitalul de Ortopedie MedLife a realizat, în premieră națională, o operație de hemipelvectomie dreapta, care a durat 12 ore și care se realizează extrem de rar chiar și în marile spitale din străinătate.

Despre ce înseamnă excelența în medicină povestește dr. Victor Radu, care este medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, supraspecializat în chirurgia reconstructivă a peretelui abdominal. Este un domeniu de excelență atât în medicina din România, cât și în cea europeană.

Dr. Radu este cel care a adus în Europa, și implicit în România, în urmă cu șase ani, cea mai modernă tehnică de reconstrucție a peretelui abdominal. Noua specialitate, de “Chirurgie a peretelui abdominal”, s-a născut anul trecut, iar în acest moment, dr. Radu este singurul chirurg din România acreditat în această nouă specialitate (n.a. Abdominal Wall Surgery).

„Sunt singurul chirurg din România acreditat în această supraspecializare, chirurgia peretului abdominal, care este un hibrid între chirurgia generală si chirurgia plastică reconstructivă. În medicina românească și europeană este un domeniu al excelenței – sunt doar câteva centre de excelență la nivel european. Într-un centru de excelență în chirurgia herniilor, obiectivul chirurgului este redarea recuperării totale a pacientului, în cazul de față redarea funcționalității peretelui abdominal cât mai aproape de normal”, explică dr. Radu.

Dr. Victor Radu spune că sistemul privat încurajează foarte mult și stimulează pregătirea medicilor: „Ești permanent într-o competiție, așadar, vrei, nu vrei, tu trebuie să fii un pas înaintea celuilalt competitor. Este, în definitiv un business și cum poți să fii primul? Prin dotare, prin confortul oferit pacienților, dar mai ales prin nivelul serviciilor medicale, dat de nivelul de pregătire a medicului practician”.

Așa am ajuns ca astăzi nu numai să realizăm intervenții complexe și dificile „ca afară”, dar chiar să oferim rezultate superioare clinicilor căutate în mod tradițional de români, cum sunt cele din Viena sau Istanbul. Spun asta bazându-mă pe faptul că dotarea este la fel de performantă, dar medicii fac diferența.

dr. Victor Radu

Se schimbă percepțiile și exigențele pacienților

Costuri ridicate. În acest moment, în ciuda faptului că, de la an la an, tot mai mulți români aleg să se trateze în sistemul privat, costurile rămân un factor descurajant. Segmentul privat funcționează, într-o anumită pondere, în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că unitățile private oferă servicii într-o anumită măsură decontate de stat. Se pot face însă mai multe în acest domeniu, pentru a fi aplicată politica potrivit căreia banii trebuie să urmeze pacientul, în funcție de opțiunea lui cu privire la unitatea unde vrea să fie tratat.

Ultimele cifre publicate de INS arată că mai mult de jumătate de milion de cazuri au fost tratate în spitalele private în 2020.

534.294 cazuri, din care

• 322.408 la zi
• 211.886 cu internare continuă

Mitul spitalului „de afară”. Au fost zeci de ani în care pacientul român avea dreptate să aleagă să plece din țară pentru a-și trata anumite afecțiuni la spitale și clinici din Viena, Istanbul, Italia sau Germania, dar în ultimii ani, tot mai multe unități medicale din România oferă servicii la standarde europene din punct de vedere al echipamentelor și pregătirii medicilor. În plus, aici pacientul are confortul limbii, al medicului curant, dar și al costului intervenției, având în vedere că tratamente similare costă mai puțin în România decât în spitale din afară. Toate acestea au făcut ca cererea românilor pentru tratamente în străinătate să se reducă și să nu mai fie una acută, dificil de gestionat de pacient și de stat.

Pacienți mai informați. În ultimii ani se constată și o schimbare în comportamentul pacienților, care sunt mult mai informați și cer servicii medicale complete și personalizate în funcție de nevoile lor. Iar sistemul medical se adaptează la aceste cerințe.

Pilonii pe care construiești un act medical de calitate, spune dr. Larisa Chiriac, sunt: acces rapid la medici de top, la tehnologii și tehnici de ultimă generație și la tratamente personalizate; timp redus de așteptare; confortul pacientului și interacțiunea permanentă cu medicul curant; grija pentru pacient, respectul cu care acesta este tratat, empatia pentru suferința lui, încrederea și speranța în succesul fiecărei interacțiuni medical.

Toate acestea se regăsesc într-o anumită măsură în dezvoltarea din ultimii ani a sistemului medical din România și marchează schimbarea, care este vizibilă, și face diferența pentru pacientul român.

**********

Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.

RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.

Intră pe www.medlife.ro/romaine/ și află mai multe detalii.

#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine