Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti atrage atenția că anumite afirmaţii făcute de medici fără dovezi științifice pot face rău sănătăţii publice.
Totodată, reprezentanţii Colegiului dau asigurări că medicii îşi fac datoria folosind „cele mai sigure şi eficiente soluţii” disponibile în prezent, spun reprezentanţii CMMB.
"Cu toţii am obosit, cu toţii vrem să vedem această luptă împotriva pandemiei ajunsă la final, cu toţii am vrea să nu mai fie nevoie de măsuri de protecţie.
(...) Din păcate, realitatea cu care ne confruntăm zi de zi în spitale ne arată că măsurile de protecţie sunt în continuare vitale şi că simpla lor ignorare sau contestare nu numai că nu duce la îmbunătăţirea situaţiei, ci din contră, duce la deteriorarea ei", arată aceştia.
Semne de întrebare și îndoieli
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) lansează un apel la unitate şi înţelegere, atât în lumea medicală, cât şi în societate în ansamblul său, în această perioadă dificilă când ne confruntăm cu acest val 3 al pandemiei, cu lipsa locurilor în secţiile de ATI, dar şi cu mişcări în stradă.
"Din păcate, vorbim de o afecţiune ce are încă multe necunoscute, cu o evoluţie greu de anticipat: există pacienţi care dezvoltă forme foarte grave de COVID-19 fără a avea un istoric medical care să îi predispună, aparent, la acest lucru, dar şi pacienţi care trec mai uşor peste boală.
Deci vorbim de o boală a cărei evoluţie nu este predictibilă. În plus, în spaţiul public circulă un volum extrem de mare de informaţii mai mult sau mai puţin corecte privind COVID-19.
Astfel, dacă nu există o comunicare transparentă şi adecvată, care să crească nivelul de încredere, pot apărea semne de întrebare şi îndoieli", se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, transmis marţi.
Totodată, CMMB îndeamnă medicii să facă afirmaţii bazate pe dovezi ştiinţifice.
Un tratament în ghiduri, o protecție în plus
"Desigur, dezbaterea ştiinţifică este extrem de necesară. Zi de zi informaţiile ştiinţifice sunt actualizate, supuse criticilor specialiştilor, testele clinice verifică permanent siguranţa şi eficacitatea soluţiilor terapeutice, comitetele de experţi validează datele, structurile profesionale, agenţiile de reglementare stabilesc protocoale terapeutice.
Un tratament aflat în ghiduri înseamnă o protecţie în plus pentru pacient, deoarece vorbim de tratamente verificate şi validate ştiinţific.
Dar un tratament aflat în ghiduri înseamnă şi protecţia din punct de vedere juridic a medicului şi îi oferă acestuia certitudinea că a făcut tot ce a ţinut de el pentru binele pacientului său, în conformitate cu normele şi informaţiile ştiinţifice din acel moment", scrie în comunicat.
Cele mai eficiente soluții
De asemenea, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti îi asigură pe români că medicii îşi fac datoria folosind cele mai sigure şi eficiente soluţii puse la dispoziţie de cunoaşterea ştiinţifică din acest moment.
"Asigurăm opinia publică de faptul că analizăm cu maximă obiectivitate şi vom sancţiona orice eroare a vreunui membru al nostru raportată la pacienţi, dar, de asemenea, vom acţiona cu fermitate şi vom trimite Comisiei de Disciplină cazurile tuturor colegilor care lansează în spaţiul public speculaţii şi informaţii care nu sunt validate ştiinţific şi ca reglementare.
Aceasta NU înseamnă că nu acceptăm dialogul. Dar considerăm că deja lucrurile sunt foarte grave, iar în anumite contexte, anumite afirmaţii pot face rău sănătăţii publice", menţionează sursa citată.
Lumea medicală caută consensul în conferinţele ştiinţifice
"Aşa cum judecătorii discută în instanţă sau la CSM, aşa cum jurnaliştii îşi ţin şedinţele în redacţie, nu pe Facebook, lumea medicală caută consensul în conferinţele ştiinţifice.
Aşa cum grefierul, indispensabil în efectuarea justiţiei, nu-şi dă cu părerea la televizor despre motivarea unei sentinţe făcută de judecător, nici medicul nu ar trebui să-şi atace public colegii din altă specialitate, fără să poarte înainte o dezbatere în forurile ştiinţifice, să prezinte dovezi, cu rigoare metodologică, după criterii validate de instituţiile internaţionale pentru ca mesajele transmise opiniei publice să fie clare, fără loc de interpretări.
În caz contrar, unele dintre aceste interpretări pot afecta deciziile în privinţa sănătăţii luate de o parte a populaţiei”, afirmă prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.
În plus, Colegiul Medicilor din Bucureşti îi îndeamnă şi pe politicieni, inclusiv parlamantari, să dea dovadă de "responsabilitate în privinţa mesajelor şi a declaraţiilor făcute în spaţiul public privind aspecte ce ţin de sănătatea publică".
Totodată, reprezentanţii CMMB arată că stau la dispoziţia jurnaliştilor, astfel încât informaţia care ajunge la populaţie să fie una corectă şi validată ştiinţific.
"De asemenea, am constatat că, din cauza unor informaţii poate insuficient verificate, astăzi ne confruntăm cu o scădere a încrederii în corpul medical şi o discreditare a acestuia. Nu numai că nu este corect, ci, în primul rând, este foarte periculos. Cu cât încrederea în corpul medical care îngrijeşte bolnavi de COVID-19 scade, cu atât considerăm că pacienţii pot suferi, din cauza neprezentării la medic atunci când situaţia o impune sau din cauza apelării la soluţii aşa-zis miraculoase", mai scrie în comunicat.
Realitatea din spitale arată că măsurile de protecţie sunt vitale
Reprezentanţii Colegiului Medicilor afirmă că realitatea din spitale arată că măsurile de protecţie sunt vitale.
"Cu toţii am obosit, cu toţii vrem să vedem această luptă împotriva pandemiei ajunsă la final, cu toţii am vrea să nu mai fie nevoie de măsuri de protecţie.
Şi noi, medicii, avem copii, părinţi, prieteni la care am vrea să mergem în vizită, nepoţi cu care am vrea să ne jucăm în parc, ne dorim, la fel ca întreaga societate, să trecem rapid prin criza pandemică şi să evităm, pe cât de mult posibil, costurile ei umane şi materiale.
Din păcate, realitatea cu care ne confruntăm zi de zi în spitale ne arată că măsurile de protecţie sunt în continuare vitale şi că simpla lor ignorare sau contestare nu numai că nu duce la îmbunătăţirea situaţiei, ci din contră, duce la deteriorarea ei.
Probabil vorbim şi de un eşec al comunicării, dar haideţi să avem un moment zero, un moment din care sănătatea publică să fie, pentru noi toţi, obiectivul nostru, atât prin deciziile luate, cât şi prin informaţiile vehiculate", conchid aceştia.
Citește și:
