Bolile cardiovasculare omoară aproape 60% dintre români: „Trebuie făcut ceva”

Bolile cardiovasculare omoară aproape 60% dintre români: „Trebuie făcut ceva”
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiolog și șeful Clinicii de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Universitar de Urgență București, a tras un semnal de alarmă privind impactul devastator al afecțiunilor cardiovasculare în România.

„Bolile cardiovasculare omoară aproape 60% dintre români. Este principala cauză de mortalitate. Dacă este să comparăm, de exemplu, cu cancerul, cancerul e undeva la 20%, deci cam la o treime din mortalitatea pe care o avem prin boli cardiovasculare”, a declarat Vinereanu, la Medika TV.

România se află într-o situație alarmantă și la nivel european. „Suntem pe primele trei locuri atât la bolile cardiovasculare, cât și la bolile cerebrovasculare, adică, cu alte cuvinte, stăm foarte prost în acest moment.”

„Suntem în zona de risc foarte înalt”

Vinereanu a subliniat că, în privința factorilor de risc, România se află într-o zonă critică. „Suntem în ceea ce societatea europeană de cardiologie numește zona de risc foarte înalt. Adică zona cea mai roșie cu putință”, a spus el.

Potrivit medicului, această situație este cauzată de factori de risc care preced bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența cardiacă. „Așadar, trebuie făcut ceva”, a adăugat el.

Cinci direcții strategice pentru combaterea bolilor cardiovasculare

Dr. Vinereanu a prezentat și cele cinci direcții ale strategiei naționale în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare.

„Pe primul loc, e prevenția. Nici nu putea fi altfel”, a subliniat cardiologul. A doua direcție este „tratamentul, în special programele naționale de sănătate dedicate bolilor cardio și cerebrovasculare, atât cele ale Casei Naționale de Asigurări, cât și cele de succes ale Ministerului Sănătății.”

Al treilea aspect este „recuperarea”, iar al patrulea se referă la „resursa umană”. În final, „ultimul capitol este dedicat cercetării, legat mai ales de ceea ce numim registrele de boală”.

Vinereanu a avertizat că „atâta timp cât nu vom avea o situație clară a procedurilor pe care le facem, a calității procedurilor și date comparative la nivel național, nu vom putea să știm unde trebuie să investim și nu vom putea face o analiză corectă a costurilor”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇