Ce s-a schimbat în sistemul de sănătate din România de la Colectiv încoace și cum ar fi dacă astăzi ar avea loc o tragedie similară? Intervenția la fața locului, personal medical profesionist care să se ocupe sunt printre punctele bune, în timp ce infrastrctura medicală care să preia mari arși în cazul unei tragedii pare că a rămas principala problemă și nu s-au făcut prea multe lucruri în acești ani din ce s-a promis. Iar în cazul în care o tragedie similară ar avea loc undeva în țară, departe de locurile de tratament existente în București, am avea o problemă și mai mare.
Iată ce cred mai mulți reprezentanți ai sistemului sanitar, inclusiv actualul ministru al Sănătății, despre ce s-a schimbat până acum și ce rămâne o mare problemă în sistemul de sănătate din România, în cazul marilor arși.
Medic român din Belgia care s-a implicat pentru salvarea răniților de la Colectiv: Unde sunt secţiile alea de arşi?
Medicul român Ciprian Isacu, şef al secţiei de arşi a unei clinici private din Belgia, unul dintre medicii care a făcut eforturi de salvare a răniţilor din incendiul care a avut loc în clubul Colectiv, crede că lucrurile nu s-au schimbat în sistemul de sănătate din România. Medicul mai spune că pentru munca sa de atunci nu a primit nici măcar un ”mulţumesc” din partea autorităţilor şi povesteşte pentru News.ro ce s-a întâmplat cu recuperarea pacienţilor care au suferit arsuri grave.
„Nimic nu s-a schimbat, exagerez un pic, evident, dar global nu s-a făcut nimic, deja eu am renunţat să mă mai agit, pentru că nu-mi serveşte la nimic. Am venit cu Colectivul, i-am adus acolo, mi-au trimis arşi de aici, am venit înapoi, toate astea pe barba mea şi nici măcar un ”mulţumesc” de oriunde, dar în schimb că ”mă dau mare, că atac Guvernul”.
Am făcut ce am putut şi nu e fals patriotism. Nu vor să mişte mamutul, nu ştiu ce se întâmplă, unde este declicul. (...) La doi ani după Colectiv au construit la Paris la Spitalul Militar serviciu de arşi cu 20 de paturi cu 23 de milioane. Unde sunt secţiile alea de arşi, unde sunt serviciile de arşi?”, a declarat Dr. Ciprian Isacu.
Medicul spune că a ajutat în recuperare 6 sau 7 tineri care au rămas cu sechele după Colectiv, dar că a ajutat şi mulţi pacienţi arşi din România şi că ar fi trebuit acest proces mult mai bine coordonat din ţară.
„6, 7, cu sechele, nu i-am numărat. Şi după aceea au început să-mi trimită arşi, pentru că nu ştie dreapta ce face stânga, în loc să mă sune cineva care coordonează treaba asta, m-au sunat două familii, un deputat, un avocat, de fiecare dată pentru altcineva, o dată Raed Arafat. (...)
Nu se ştie ce fac, eu am sunat la Ministerul Sănătăţii pentru formularul acela formidabil, E nu ştiu cât, erau doi mineri din Valea Jiului, vă dau cuvântul, nu ştiau că sunt acolo. Le-am plătit eu biletele şi i-am dus înapoi. A mai venit un tânăr care a murit, din Piatra Neamţ. A mai venit cel plimbat prin ţară vreo săptămână, de la Constanţa, care a murit, despre care zic că îi acuz că nu au făcut ce trebuia, eu am fotografiile, cum a ajuns”, a spus medicul.
„Cine din Europa asta trimite arşi în străinătate? Nimeni. Fiecare se descurcă. E o jenă, mi-ar fi ruşine. Toată lumea vrea în străinătate, şi-au pierdut încrederea, păi hai să le câştigăm încrederea”, conchide dr. Ciprian Isacu.
Medicul care a resuscitat tineri pe caldarâm: Problema distribuției pacienților către paturi de terapie intensivă dedicate arșilor rămâne
Dr. Lucian Horhotă este medic primar ATI la Spitalul din Bolintin Vale. Este unul dintre medicii care au resuscitat tineri răniţi la Colectiv, chiar pe trotuarul din faţa clubului. După 7 ani de la tragedie, spune că, în cazul unui nou astfel de accident grav, România ar face faţă din punctul de vedere al intervenţiei primare, dar că ar fi o problemă distribuirea pacienţilor către paturi de terapie intensivă dedicate arşilor.
„Din punct de vedere al experienţei de intervenţie primară, probabil că ar face faţă, ca intervenţie primară, probabil ar fi mai greu cu distribuirea bolnavilor severi, cu politraumă sau arşi cu suprafeţe mari către paturi de terapie intensivă dedicate arşilor. Acest lucru este foarte costisitor şi este cunoscut la nivel mondial. Nu este uşor să faci o secţie cu 4 sau 10 paturi, impune nişte costuri exorbitante.
Din punctul de vedere al experienţei de intervenţie şi al măsurilor care trebuie luate, probabil că am putea să ne descurcăm mai bine. Nu ştiu în ce măsură am putea să ducem până la capăt un număr foarte mare, dintr-o dată de bolnavi arşi, dar asta este o problemă şi o provocare pe care o au toate ţările din blocul european şi de oriunde.
Din gură e uşor să spunem, facem, dregem, depinde unde apare, apare în week-end, noaptea, ziua, aţi văzut arşi au fost în timpul covidului destul de frecvent şi în spitale. Problema e cum îi gestionezi, dacă sunt cu suprafeţe mari, în ce paturi de mari arşi, sunt în număr mic în general, peste tot, sunt foarte costisitoare, necesitante de personal. Probabil că mecanismul de cooperare intereuropeană trebuie pus poate foarte repede în aplicare, şi atunci să se facă o disipare”, a explicat dr. Lucian Horhotă.
Despre ce s-a schimbat în sistemul de sănătate de la Colectiv încoace, dr Horhotă spune că printre lucrurile bune ar fi completarea dotărilor cu sisteme de monitorizare a oxigenului, prevenţia incendiilor, înlocuirea, acolo unde a fost posibil, a sistemului de alimentare electrică. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi şi în prevenţia infecţiilor asociate asistenţei medicale și s-a acordat o mai mare atenție actului de cateterizare vasculară şi modului de abordare a pacientului în rezervă.
Asistentă la maternitatea Bucur, printre primii care au intervenit: Dacă mâine ar fi Colectiv, lucrurile ar fi la fel
Daniela Minea, în vârstă acum de 53 de ani, este asistentă pe neonatologie la Maternitatea Bucur. Este printre zecile de asistente care au intervenit primele în noaptea incendiului de la Colectiv, ajutând cu tot ce au putut răniţii. Ea crede că, de atunci, nu prea s-a rezolvat nimic în sistemul de sănătate, şi, dacă ar fi un incident grav de genul celui de la Colectiv, lucrurile ar arăta la fel.
„Când îmi aduc aminte...gânduri amare. În primul rând, nu prea s-a rezolvat nimic de atunci, deşi noi am aşteptat să se rezolve ceva în perioada asta, cum nu s-a rezolvat în mare măsură nici în sănătate sau...totul este cam la fel. Exact cum atunci a zis domnul ministru care era pe vremea aia, că totul este ok şi se pot trata pacienţi şi nu a fost aşa, aşa este şi acum.
Lucrurile ar arăta la fel (dacă ar avea loc un nou Colectiv - n.r.). Întrebarea mea era şi atunci, şi acum, dacă, Doamne fereşte, va fi un cutremur în Bucureşti, cum va arăta Bucureştiul? Cum vor arăta spitalele? Pentru că în 30 de ani de la Revoluţie nu s-a construit niciun nou spital, noroc cu răposatul că stăm în nişte spitale pe care le-a construit el acum 50, 60 de ani şi dacă nu erau spitalele astea ne tratam în corturi”, spune Daniela Minea.
Dr. Elena Copaciu: Spitalele regionale sunt încă pe hârtie
Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI cu zeci de ani de experienţă în spitale publice, dar şi private, a declarat pentru News.ro cum ar trebui procedat, în opinia sa, dacă ar avea loc o nouă tragedie precum cea de la Colectiv în România.
„Primul ajutor se va da tot în unităţile de terapie intensivă din spitalele multidisciplinare din Bucureşti, dacă e să se întâmple în Bucureşti, dacă e în ţară, nu-mi dau seama, în afară de un transfer rapid către spitalele multidisciplinare, la cum a fost vineri seară în Bucureşti acel accident, cred că o foarte bună soluţie pot fi şi sălile de operaţie care nu sunt ocupate decât în mică măsură la ora aceea şi au tot ce trebuie pentru îngrijirea unui mare ars, inclusiv tratarea aerului din punct de vedere antimicrobian, sălile sunt mult mai bine dotate din acest punct de vedere. Din păcate, ideea aceasta nu a fost pusă în aplicare la Colectiv, deşi am sugerat-o.
Putem folosi şi, prin înţelegeri făcute în prealabil, şi rezerva de paturi de terapie intensivă şi de săli de operaţie din sistemul privat, care iarăşi nu este ocupată la ora aceea, în general nu se operează noaptea cam nicăieri în sistemul privat, în foarte puţine locuri se întâmplă.
Folosim mecanismul acela rapid de transfer în centre de arşi pentru pacienţii care nu pot fi trataţi în ţară”, a spus Dr. Elena Copaciu.
Ea a vorbit și despre schimbările din sistemul de sănătate de la Colectiv încoace.
„Aş zice că s-a schimbat ceva în aceşti 7 ani. (...) Partea bună este că în acest moment avem probabil în toate centrele care îngrijesc mari arşi echipe care au parcurs un stagiu de formare în spitale ale Uniunii Europene, mă refer la Franţa, Spitalul Saint Louis care are cel mai mare centru de arşi din Franţa, Belgia şi alte ţări din Uniunea Europeană care au susţinut acest program de formare sprijinit prin finanţarea pusă la dispoziţia Ministerului Sănătăţii de Banca Mondială.
În partea de finanţare există la nivelul Ministerului Sănătăţii programul acţiuni prioritare arsuri, care asigură finanţarea pentru o bună parte din activităţile necesare şi atât de costisitoare pentru aceşti pacienţi, acceptându-se că practic din bugetul CNAS nu se pot asigura îngrijiri la nivelul la care nevoile acestor pacienţi îl ridică.
Avem o Comisie multidisciplinară a Ministerului Sănătăţii care se ocupă de mari arşi (...).
Mai există un Ordin de Ministru care asigură mecanismul de transfer rapid pentru pacienţii pe care sistemul sanitar românesc nu-i poate gestiona în mod adecvat nevoilor lor”, a explicat Dr. Copaciu..
„Mai avem de lucrat, şi acest lucru era valabil şi în 2015 şi e şi acum, în domeniul infrastructurilor care găzduiesc aceşti pacienţi. Şi mă refer aici la centre de mari arşi, la spitalele regionale care toate au prevăzute şi paturi pentru mari arşi şi ştiţi foarte bine că în acest moment ne aflăm în situaţia unor spitale regionale care încă sunt pe hârtie, să sperăm că vor progresa mai repede decât până acum, iar pacienţii mari arşi sunt îngrijiţi în ţară în nişte infrastructuri temporare, niciuna din aceste infrastructuri nu are tot ce trebuie din punct de vedere al infrastructurii pentru îngrijirea marilor arşi”, a mai spus dr. Elena Copaciu, într-un interviu acordat News.ro.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: Avem acum în jur de 30 de paturi pentru mari arși
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, crede că suntem mai bine pregătiți decât în urmă cu 7 ani, dar spune că situaţia paturilor de mari arşi nu este una ce poate fi rezolvată dintr-o dată. Potrivit ministrului Sănătății, România are acum în jur de 30 de paturi destinate marilor arşi. Dar, în cazul unei tragedii cu foarte multe victime se va apela la transferul victimelor spre spitalele din străinătate.
„E o problemă care nu poate fi rezolvată dintr-o dată, au existat însă progrese sensibile faţă de momentul de acum câţiva ani când din nefericire o tragedie a dus la un număr mare de victime, multe dintre ele care nu au putut fi tratate corespunzător, sau care au fost transferate în facilităţi din alte ţări dar prea târziu. (...)
Probabil că ne apropiem de 30 de paturi de mari arşi, există proiecte în derulare în mai multe centre din ţară, aş menţiona doar Târgu Mureş, Timişoara, Spitalul Grigore Alexandrescu pentru că organizăm astfel de centre şi pentru copii, deja în unele din aceste centre există paturi dar se va mări capacitatea, de exemplu, la Timişoara, de la 5 la 9 paturi, par puţine, ele nu sunt puţine pentru că sunt paturi care au instalaţii complexe care permit îngrijirea pacientului printr-un risc redus de infecţie.
Avem astfel de centre şi în Bucureşti, la Floreasca şi la Bagdasar, la Iaşi, la Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, e bine ca aceste paturi de mari arşi să fie distribuite pe tot teritoriul naţional şi chiar dacă se produce eveniment într-o anumită zonă a ţării care implică un număr mai mare de persoane afectate ele sunt transportate acolo unde există locuri (...)”, a explicat Ministrul Sănătăţii, într-un interviu pentru News.ro.
În cazul unei tragedii cu multe victime, nu poate exista în România o capacitate de tratament nelimitată, spune Ministrul Sănătăţii.
„Este adevărat, nu poţi să ai o capacitate de tratament nelimitată, e o problemă legată nu numai de investiţia în sine, ci şi de resursa umană calificată ca să îngrijească aceşti pacienţi, o situaţie din aceasta de urgenţă, cu un număr foarte mare, zeci sau sute de victime, nu o poate rezolva nicio ţară şi din cauza asta acordurile de colaborare cu alte ţări sunt foarte importante”, a declarat Alexandru Rafila.
Dacă mâine ar fi Colectiv, suntem mai bine pregăţiţi, dar nu la modul ideal, spune ministrul Sănătății.
„Suntem mai bine pregătiţi, categoric, decât în urmă cu mai mulţi ani, nu suntem ideal pregătiţi, noi continuăm asta, proiectele pe care le dezvoltăm prin Banca Mondială care nu se referă doar la dezvoltarea de noi paturi de terapie intensivă (...), ci şi pentru îmbunătăţirea din punctul de vedere al tehnologiei, inclusiv tehnologie informatică a paturilor deja existente.
Nicio ţară nu poate să fie perfect pregătită, pentru că nu ştii niciodată care poate fi dimensiunea unui astfel de accident. Dacă sunt câteva cazuri până la câteva zeci de cazuri poţi să te descurci, ca să spunem aşa, dar în mod evident când discuţi de un număr foarte mare de victime, posibilităţile naţionale sunt depăşite şi trebuie organizat transportul lor în alte ţări”, a precizat Ministrul Sănătăţii.
De asemenea, Rafila a mai explicat că infecţiile nosocomiale rămân o problemă în primul rând din cauza percepției care face ca personalul medical sp nu le raporteze. Managerii trebuie să raporteze în mod realist infecţiile asociate asistenţei medicale, spune Prof. Rafila. În România se raportează acum în jur de 1%, pe câtă vreme media europeană de raportare este de 7%.
În plus, mai spune ministrul Sănătății, fiecare spital va trebui să aibă capacitatea de a preleva şi procesa rapid probe, conform legislaţiei în vigoare. Mai exact, în fiecare unitate sanitară va trebui să existe câte un laborator de microbiologie care să facă rapid diagnosticul infecţiilor, dar şi screeningul pacienţior.
Ce crede ministrul Rafila la 7 ani de la Colectiv?
„Nu pot decât să îmi exprim întreaga compasiune pentru familiile lor, există mari traume la nivelul familiilor, mă gândesc la ei, mai mult, chiar cunosc familii ai căror membri au fost afectaţi în incendiul de la Colectiv şi cred că ar trebui să reflectăm cu toţii cum putem să facem astfel încât aceste lucruri să nu se întâmple, să se întâmple cât mai rar, cu cât mai puţine victine şi dacă sunt victime, să găsim cea mai rapidă cale de a le acorda un ajutor medical calificat”, a spus ministrul Sănătăţii.