A reînnoit relațiile cu cei mai importanți lideri ai Orientului Mijlociu – dar Joe Biden încă nu a punctat acasă, prin vizita sa. Ceea ce ar putea deveni în curând o problemă pentru el.
Cu sau fără strângere de mână – aceasta a fost marea întrebare în mintea reprezentanților mass-media, când Air Force One s-a apropiat de sol, în primul său zbor istoric direct, între Tel Aviv și orașul-port saudit Jeddah. Dar în loc de strângere de mână, a avut loc un salut cu pumnul, iar imaginea a devenit rapid virală, în întreaga lume.
În cele trei secunde, cât a durat acel salut cu pumnul, Arabia Saudită și-a atins practic cel mai important obiectiv: reabilitarea prințului moștenitor saudit, de către președintele SUA.
Tocmai Biden, care spusese în timpul campaniei electorale de acum doi ani că dorește să declare Arabia Saudită un stat-paria - aceasta fiind la acea vreme o reacție la descoperirile serviciilor secrete americane, că Mohammed bin Salman însuși a dat ordin ca jurnalistul Jamal Khashoggi să fie asasinat în Consulatul Arabiei Saudite la Istanbul.
Biden "a abordat uciderea jurnalistului și scriitorului chiar de la început", când l-a întâlnit pe bin Salman. Cu toate acestea, bin Salman continuă să nege vehement implicarea sa în acea crimă. Deci în loc de izolarea menționată în trecut, a urmat acum o fotografie de familie cu prințul moștenitor.
Totuși, Biden a reușit să obțină unele succese la întâlnirea cu "MBS", așa cum este numit prințul moștenitor, pe baza inițialelor sale: încetarea focului în Yemen a fost prelungită și a fost inaugurată o rută aeriană directă între Israel și Arabia Saudită.
În plus, Consiliul de Cooperare al Golfului, împreună cu Egiptul, Iordania și Irakul, sunt acum pregătiți să-și asume o serie de angajamente pentru a asigura stabilitatea în regiune.
Nu în ultimul rând, Biden a promis un ajutor de un miliard de dolari, pentru aprovizionarea cu alimente.
Toate aceste măsuri demonstrează că "SUA sunt încă relevante în Orientul Mijlociu", a declarat Biden - dar rezultate concrete nu au existat, cum ar fi creșterea producției de petrol, care ar putea duce la scăderea prețurilor în America.
Biden se așteaptă la acest pas, cel mult "în următoarele săptămâni".
O mare parte din ceea ce a realizat Biden pe parcursul călătoriei sale este de natură strategică, cu efecte pe termen lung, dar posibil prea târziu pentru a-și ajusta imaginea pătată de acasă, în timp util pentru alegerile din noiembrie.
De exemplu, în timpul primei sale opriri în Israel, Biden a transmis clar că dorește să evite crearea unui "vid" care ar putea fi "umplut de China și Rusia". Faptul că recalibrează relațiile cu Arabia Saudită, în loc să le pună capăt pur și simplu, se naște din necesitatea de a preveni o nouă pierdere de influență în regiune. Mai ales că SUA se tem de faptul că Iranul a ajuns deja foarte aproape de a-și dezvolta propriile arme nucleare.
Teama de bomba iraniană
Menținerea Iranului sub control este unul dintre puținele interese comune ale Israelului, Arabiei Saudite și SUA. Dar pentru asta Biden trebuie să dea dovadă de o anumită abilitate diplomatică.
În Israel, Biden a spus clar că va folosi "toate" posibilitățile pe care le au SUA, pentru a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară. Cu toate acestea, se gândește în primul rând la o renaștere pur diplomatică a acordului nuclear, ceea ce nemulțumește Israelul.
Pe de altă parte, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a fost dezamăgit de vizita lui Biden. Președintele SUA a promis 300 de milioane de dolari americani ca ajutoare pentru teritoriile palestiniene, dar nu s-a concretizat nimic în sensul redeschiderii mult-discutate a unui consulat american în Ierusalimul de Est.
În același timp, pentru mulți americani este la fel de clar că diverse aspecte discutate sunt încă departe de realitatea vieții lor.
În SUA, oamenii au probleme cu creșterea prețurilor. Iar asta ar putea fi periculos pentru Biden, mai ales pentru că se mișcă atât de mult pe scena internațională.
Mulți americani se așteaptă ca Biden să facă ceva în privința prețurilor mari la gaze de acasă, în loc să cheltuiască bani pentru a menține America tare pe poziție în jocul global de putere.
Într-un comentariu pe care Biden l-a scris înainte de plecarea sa, președintele s-a simțit, se pare, obligat să-și justifice politica din Orientul Mijlociu: Nu în ultimul rând, securitatea în această regiune ar fi "benefică americanilor", adică va merita și acasă.
Valorile americane de vânzare?
Parlamentarii de frunte ai Partidului Democrat al lui Biden fuseseră îngrijorați că întâlnirea cu prințul saudit ar putea însemna cedarea valorilor americane. Aceștia și-au exprimat grijile într-o scrisoare, în care i-au cerut lui Biden să pună interesele SUA pe primul loc atunci când negociază cu Arabia Saudită și alte state din Golf.
Inițiativa a fost condusă de nimeni altul decât președintele Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, Adam Schiff. El a subliniat și că există dovezi că Arabia Saudită cooperează, în interesul ei, și cu China.
Despre salutul cu pumnul, la întâlnirea cu prințul moștenitor, Schiff a postat pe Twitter că este "imaginea modului în care autocrații bogați ai petrolului controlează politica SUA în Orientul Mijlociu".
Cea mai mare provocare a lui Biden va fi să explice electoratului de acasă ce avantaje reies în viața de zi cu zi din călătoria sa în Orientul Mijlociu. Dar ele se vor vedea, probabil, numai pe termen mediu. Și poate prea târziu, pentru un președinte care se luptă cu cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani și cu prețurile la benzină care au crescut cu 60 la sută într-un an - și cu popularitatea sa scăzută dramatic, în sondaje.
Termenul limită al lui Biden este 8 noiembrie - atunci vor avea loc alegerile intermediare în SUA. Rămâne de văzut dacă Biden își va păstra puterea politică necesară pentru a derula importante proiecte legislative în a doua jumătate a mandatului său.
Michaela Küfner