Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind protecţia avertizorilor în interes public.
Camera Deputaților adoptase marți, ca for decizional, noua formă a Legii Avertizorului de Integritate, după ce președintele Klaus Iohannis refuzase să promulge precedenta formă, pe care a trimis-o la reexaminare.
Problema este că nici acest nou act normativ nu-i protejează suficient pe avertizorii de integritate, susțin mai multe ONG-uri specializate în lupta pentru drepturile omului și împotriva corupției.
Avertizor de integritate este persoana care semnalează, în contextul său profesional, încălcări ale legii.
România are încă de acum 18 ani Legea 571/2004, care să le ofere protecție avertizorilor de integritate.
Recent, însă, ca membră UE, țara noastră a fost nevoită să le ofere o protecție similară și avertizorilor de integritate care lucrează la privat, prin transpunerea Directivei (UE) 2019/1937.
Transpunerea unei directive înseamnă că România este liberă să își formuleze cum vrea modificările legislative, în condițiile în care rezultatele obținute prin introducerea schimbărilor sunt cele așteptate de Bruxelles.
Tocmai în acest context, în care protecția avertizorilor de integritate trebuie sporită, majoritatea parlamentară formată din PSD, PNL și UDMR a încercat să obțină exact contrariul. Adică să le bage pumnul în gură avertizorilor și să-i descurajeze să mai sesizeze ilegalitățile pe care le constată.
Mai multe ONG-uri au luptat pentru a împiedica modificarea abuzivă a legii. Mai întâi, au reușit să blocheze un proiect care se afla în lucru la Camera Deputaților.
Dar victoria a fost de scurtă durată. În curând, Cabinetul Ciucă a lansat un nou proiect de modificare a Legii Avertizorului (înregistrat, de această dată, la Senat).
Această nouă inițiativă legislativă a ajuns să fie adoptată de Parlament și trimisă la promulgare, la președintele Iohannis.
Respectiva formă a legii risca să cauzeze probleme majore. Spre exemplu, avertizorul de integritate era nevoit să își dezvăluie identitatea, atunci când sesiza o ilegalitate superiorilor. Sau își putea pierde protecția legală, dacă se adresa mai întâi presei, în loc să sesizeze mai întâi doar în instituție sau firmă problemele și să aștepte un timp destul de lung ca superiorii să ia măsuri.
Președintele Iohannis a trimis la reexaminare acea formă a legii.
N-a fost sfârșitul tuturor problemelor. În septembrie, la inițiativa PSD, PNL și UDMR, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat, din nou, un amendament care să-i descurajeze pe avertizorii de integritate.
Mai exact, deputații au decis că ar putea fi luate în considerare și sesizările avertizorilor de integritate care nu-și dezvăluie identitatea, dar numai atâta vreme cât aceste sesizări conțin „indicii temeinice referitoare la încălcarea legii”.
Or, formula „indicii temeinice” este eronată, susțin mai multe ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH, Funky Citizens, Asociația Română pentru Transparență
European Ethics & Compliance Association și expert Forum, dar și avertizori de integritate cunoscuți, cum ar fi Mihaela Cuțui din Timiș și Valer Ciobănescu din București.
„Prin amendamentele depuse și votate de coaliția majoritară PSD-PNL, aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii.
Astfel, raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora. Deși reprezentanții Comisiei Europene au cerut în mod expres ca raportările anonime să fie examinate și soluționate dacă există informații suficiente referitoare la încălcări ale legii, printr-un amendament al coaliției PSD-PNL raportările anonime vor fi examinate și soluționate doar dacă există indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.
Conform Directivei, avertizorul prezintă informații, nu indicii”, se arată în comunicatul trimis marţi de ONG-uri și avertizori de integritate redacției spotmedia.ro.
În plus, ONG-urile și avertizării susțin că – deși Legea Avertizorului e jalon în PNRR - partidele de la guvernare au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a slăbi protecția acordată avertizorilor de integritate.
„Forma adoptată astăzi (marți - n.r.) aduce modificări față de forma adoptată în luna iunie, care a făcut obiectul cererii de reexaminare, dar standardele pentru care a optat legiuitorul sunt unele minime și chiar în ignorarea cerințelor Comisiei Europene (în ceea ce privește raportarea anonimă), în condițiile în care această lege reprezintă un jalon în PNNR. Societatea civilă, inclusiv avertizorii de integritate, au cerut constant, pe parcursul procesului de adoptare, garanții și măsuri de protecție mai puternice, dar aceste cerințe au fost ignorate.
Deși partidele din coaliția de guvernare au încercat prin toate mijloacele să slăbească protecția acordată avertizorilor de integritate, suntem optimiști că oamenii vor continua să semnaleze încălcări ale legii din cadrul instituțiilor pentru care lucrează, așa cum au făcut-o și până acum, deși, de cele mai multe ori, nici nu erau conștienți că există legislație care îi protejează sau că ceea ce fac se numește avertizare de integritate”, se mai arată în comunicatul citat.