Senatul a adoptat, joi, legea avertizorilor de integritate, cu câteva modificări cerute la reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Au fost înregistrate 76 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri.
Legea a fost iniţiată de Guvern, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, a fost verificată de către Curtea Constituţională şi retrimisă Parlamentului la reexaminare ca urmare, după ce societatea civilă a reacționat prompt, arătând că, în loc să-i protejeze pe cei care raportează cazurile de corupție, parlamentarii le bagă pumnul în gură.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, a precizat că prin amendamentele admise sunt respectate atât drepturile avertizorilor, cât şi drepturile individuale ale persoanelor. El a menţionat domeniile în care legea avertizorilor nu se aplică: siguranţa naţională, medical, protecţia informaţiilor între avocat şi client.
„Drepturile individuale sunt respectate şi garantate, dar este încurajată posibilitatea românilor de a da informaţii utile pentru identificarea şi descoperirea unor încălcări ale legii", a menţionat Niculescu-Ţâgârlaş, potrivit Agerpres.
Anonim, dar să știm cine a zis
În orice caz, forma de la Senat conține și un amendament depus de PNL, potrivit căruia „raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea”.
Practic, persoana care raportează poate fi foarte ușor identificată, ceea ce o poate descuraja în demersul de a semnala neregulile.
Așadar, e aceeași problemă care a dus la contestarea primei forme a legii, dar cu alte cuvinte. Amintim că în primă fază s-a dorit să dispară complet raportarea anonimă.
Zeci de ONG-uri au avertizat, în cererea către Iohannis de a nu promulga legea, că România riscă infringementul, având în vedere treaba legiuitorilor era, de fapt, sătranspună în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Astfel, dacă prin transpunere se urmărea ca avertizorii să se bucure de mai multă protecție, politicienii români au decis să le ofere mai puțină decât au în prezent.
Și joi, 20 de ONG-uri au transmis o scrisoare deschisă către Marcel Ciolacu, liderii de grupuri parlamentare de la Camera Deputaților și Laura Vicol, președintele Comisiei Juridice din Cameră, în care atrag atenția asupra problemelor din forma adoptată de Senat.
„Lansăm un apel către dumneavoastră și colegii dumneavoastră: utilizați judicios prilejul de a reexamina prevederile ce schimbă nu doar conținutul, ci și spiritul legii și afectează fundamental rolul avertizorului de integritate!
Aveți ocazia de a îndrepta o situație mai mult decât îngrijorătoare și de a vă asigura nu numai de lipsa consecințelor ce derivă din netranspunerea Directivei (anume demararea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) ori de bunul mers al Planului Național de Redresare și Reziliență, ci de a vă asuma că înțelegeți rolul fundamental al avertizorului de integritate și că susțineți, prin activitatea dumneavoastră din Parlament, lupta esențială pe care avertizorii și-o asumă din altruism și finalmente pentru buna funcționare a statului.
Având în vedere calendarul accelerat de legiferare, ne arătăm, de asemenea, dorința de a participa la lucrările comisiilor și de a avea discuții aplicate privind prevederile care să reflecte o bună protecție a avertizorilor de integritate”, se arată în scrisoarea deschisă.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe în Camera Deputaților, care este for decizional.