Alegerile parlamentare au loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă-dreapta prietenos cu Moscova pe care sondajele îl cotaseră cu doar 5% din voturi, a terminat primul în turul de deschidere al scrutinului prezidențial, un rezultat care a tulburat politica românească.
Alegerile parlamentare din România sunt în desfășurare, iar cei care participă la vot nu știu dacă rezultatul șocant din primul tur al prezidențialelor va fi validat după acuzațiile continue de fraudă electorală și ingerință străină, notează The Guardian.
Urmăreşte în timp real cele mai importante evenimente de la alegerile parlamentare 2024 de 1 Decembrie
Urmăreşte LIVE şi desfăşurarea votului din diaspora
Succesul neașteptat al lui Georgescu, după o campanie despre care el a spus că s-a făcut fără finanțare, deși s-a bazat în mare măsură pe videoclipuri virale TikTok, impulsionate de activități asemănătoare boților, a declanșat proteste nocturne și a trezit suspiciuni de interferență externă.
Președintele României a declarat că oficialii au detectat eforturi online de a influența votul în scrutinul prezidențial, adăugând că un candidat – pe care nu l-a numit – a beneficiat de "expunere masivă din cauza tratamentului preferențial" asigurat de către platforma de socializare TikTok.
TikTok a respins acuzațiile, spunând că aplică liniile directoare împotriva dezinformării electorale. Un purtător de cuvânt al companiei a spus joi că este "categoric falsă" ideea că Georgescu a fost tratat diferit de ceilalți candidați.
Curtea Constituțională a dispus renumărarea voturilor și urmează să anunțe luni dacă va anula rezultatele primului tur din cauza acuzațiilor de activitate electorală ilegală la adresa candidatului de pe locul doi, Elena Lasconi.
Alegerile prezidențiale și cele parlamentare sunt considerate critice pentru direcția viitoare a României, până acum un aliat de încredere al UE și NATO și cu importanță strategică pentru sprijinul occidental oferit Ucrainei. Un aliat care a evitat în mare măsură naționalismul de la ieșirea din comunism în 1989, notează cotidianul britanic.
"Oamenii care l-au votat senin pe Georgescu nu realizează că vorbim, în esență, de o schimbare totală a traiectoriei", a spus politologul Cristian Pîrvulescu.
Analiștii cred că, pe fondul furiei larg răspândite a alegătorilor în legătură cu costul vieții și o moștenire îndelungată a corupției politice, partidele de extremă dreaptă, precum AUR, ar putea profita cel mai mult de pe urma tulburărilor, care au redus și mai mult încrederea publicului în instituțiile statului.
"Beneficiarii neți sunt Georgescu și tabăra antisistem care acum primește muniție suplimentară: 'iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt'", a explicat Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Alegătorii au împărtășit această opinie. "Ceea ce se întâmplă acum nu pare foarte democratic. Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiți, dar ne-am obișnuit cu acest tip de comportament", a declarat Gina Visan, o asistentă în vârstă de 40 de ani, pentru France Presse.
Partidele de extremă-dreapta ar putea să obțină câștiguri importante la votul parlamentar de duminică, sondajele arătând că AUR se află cu puțin în fața Partidului Social Democrat (PSD), aflat în coaliția de guvernare.
Sondajele de la sfârșitul săptămânii trecute au creditat AUR cu aproximativ 22%, PSD-ul premierului în funcție, Marcel Ciolacu, cu aproximativ 21% – în scădere bruscă de la scrutinul prezidențial – și Uniunea Salvați România (USR) de centru-dreapta pro-UE a lui Lasconi cu 17%.
PSD, de centru-stânga, și Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, au dominat politica României în ultimele trei decenii, însă acum majoritatea observatorilor prevăd un peisaj mult mai fragmentat, ceea ce face din ce în ce mai dificilă formarea unei coaliții.
Atât Partidul Tinerilor (POT), înființat în 2023, care îl sprijină pe Georgescu, cât și formațiunea de extremă-dreaptă SOS România, condusă de cunoscuta Diana Sosoacă, ar putea atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Mulți observatori cred că peisajul politic al țării e pe cale să se schimbe brusc spre dreapta antisistem. România are cea mai mare pondere din UE de persoane expuse riscului de sărăcie, cea mai mare rată a inflației din bloc și cel mai mare deficit bugetar.
"Impactul surprizei alegerilor prezidențiale va fi semnificativ – ne vom trezi într-o nouă realitate politică. Alegătorii lui Georgescu vor vorbi din nou și vor remodela modul în care privim spectrul politic al României", a spus analistul politic Cristian Andrei.
T.D.