Este și o chestiune de justiție socială și de echitate fiscală: cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma pandemiei și a crizei actuale trebuie să-și plătească și ei partea echitabilă. Impozitarea profiturilor extraordinare este un pas bun pentru a genera astfel de venituri publice și pentru a proteja populația vulnerabilă.
Sunt foarte îngrijorată de creșterea inegalităților, în special pentru muncitorii prost plătiți și pentru populația vulnerabilă, care va fi lovită cel mai rău, afirmă Iratxe Garcia Perez, președintele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European, într-un interviu acordat pentru rubrica Spot on Europe, care tratează tema crizei energiei și a măsurilor solidare care pot fi luate.
Ce înseamnă zero dependență față de gazul rusesc și ce înseamnă asta pentru fiecare stat membru, pe termen scurt, cât e de posibil? Dar pe termen mediu/lung?
Dependența Uniunii Europene de surse străine de energie este în sine o problemă și trebuie să o reducem la maximum. De aceea noi, social-democrații, milităm puternic pentru dezvoltarea de surse regenerabile de energie. Cu cât mai puțin dependenți devenim, cu atât ne va fi mai bine.
Dependența Europei de gazul rusesc din trecut ne-a pus în mod evident într-o situație dificilă. Spun din trecut, pentru că, dacă ne uităm în urmă, acum un an, importam 40% din gazul nostru din Rusia, iar acum două săptămâni, înainte de sabotarea Nord Stream 1, eram deja la doar 9%. Acum probabil e și mai puțin, fără această conductă.
Nu suntem departe de zero și între timp am deschis noi interconectări prin sudul Europei, care ne vor permite să avem noi alternative, în special în Europa Centrală și de Est. Pe termen lung, așa cum am spus, obiectivul nostru trebuie să fie nu doar să oprim importul de gaz rusesc, dar să diminuăm în general toate dependențele noastre externe.
Dar statele UE au grade diferite de dependență față de gazul rusesc și posibilități diferite de a obține energie din surse alternative. Va funcționa în mod real solidaritatea europeană?
Grupul meu a pledat de luni de zile pentru un preț plafonat la gaz, dar și pentru achiziții comune, ca o modalitate de a avea o putere de negociere mai bună.
Dar cel mai important: să poată avea un acces echitabil la gaz toate statele membre. Am făcut-o în cazul Covid, hai să o facem și pentru gaz.
Acesta este în primul rând un mecanism de solidaritate, dar și o modalitate de a negocia mai bine cu partenerii noștri și de a evita competiția.
Cât de realizabile sunt propunerile Comisiei Europene , pentru a rezolva problema de fond, dependența față de energia din Rusia?
Comisia a pus câteva propuneri pe masă, luna trecută. Toate sunt realizabile și trebuie să sperăm că sunt și eficiente într-o oarecare măsură, dar da, aveți dreptate când vă întrebați dacă rezolvă problema de fond. Unele o fac, altele nu.
Problema nu este doar dependența noastră de gazul rusesc. Avem probleme pe piețele de energie din Europa, de asemenea.
De exemplu, în centrul de gaze din Amsterdam sau TTF, avem nevoie de controale mai stricte asupra revânzării mărfurilor de gaze, de mai multă transparență pe piață cu privire la actori și prețuri. Avem nevoie și de noi propuneri de decuplare a prețurilor la energie electrică de cele la gaze.
Și ar trebui să investim în noi terminale și interconexiuni LNG pentru a ne putea diversifica sursele și a transporta gazul mai eficient în interiorul Europei.
Care sunt consecințele la nivel micro-social? Cum vor suporta oamenii povara financiară a creșterii prețurilor la energie?
Inflația și criza creșterii costului vieții care a urmat sunt cauzate în principal de creșterea prețurilor la energie, la produsele consumatoare de energie – cum sunt alimentele – și de profiturile în exces.
Toate astea au dus la povara imensă pentru cei care muncesc, pentru gospodăriile vulnerabile și pentru afaceri, totodată. Sunt foarte îngrijorată de creșterea inegalităților, în special pentru muncitorii prost plătiți și pentru populația vulnerabilă, care va fi lovită cel mai rău.
De aceea, noi cerem să fie luate măsuri la nivel european, pentru a-i proteja pe oameni și pentru a proteja afacerile. Directiva privind salariul minim, adoptată de Parlamentul European, trebuie să fie implementată imediat de statele membre. Mai mult, am susținut o schemă obligatorie de venit minim, pentru a ne asigura că oamenii primesc cel puțin sprijin financiar pentru a pune mâncare pe masă și pentru a plăti chiria.
În același timp, trebuie să ne asigurăm că statele membre au suficient spațiu fiscal și de investiții, pentru a acționa. S&D propune instituirea unui mecanism asemănător SURE, pentru finanțarea ieftină a schemelor de sprijinire a statelor membre în acțiunea lor de a ajuta gospodăriile și întreprinderile
În sfârșit, aceasta este și o chestiune de justiție socială și echitate fiscală. Cei care au beneficiat cel mai mult de pandemie și de criza actuală trebuie să-și plătească și ei partea echitabilă. Impozitarea profiturilor extraordinare este un pas bun pentru a genera astfel de venituri publice.
În discursul său recent din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a legat nevoia de a ne rupe de gazul rusesc de calitatea democraţiilor europene. Îl avem pe Viktor Orban în Ungaria, avem PiS în Polonia, alegeri dificile în țări precum Italia și Bulgaria. Cât de mult poate afecta populismul miza noastră comună de a asigura surse alternative de energie pentru toate statele UE?
După cum am afirmat în dezbaterea din plen despre Ucraina din această săptămână, sunt îngrijorată de legăturile dintre unele partide populiste din UE și Putin, precum Lega Norte a lui Matteo Salvini sau Fidezs al lui Viktor Orban. Dar chiar și partidele din PPE cochetează cu Putin.
Am auzit comentariile făcute de liderul Forza Italia, Silvio Berlusconi, spunând că Putin a vrut doar să-l înlocuiască pe Zelenski cu un guvern de oameni decenți.
Acest tip de atitudine nu numai că pune în pericol unitatea în cadrul UE pentru a face față acestei agresiuni rusești, ci pune în pericol și democrațiile noastre.
Există o comisie specială în Parlament care investighează ingerința Rusiei în țările UE, modul în care regimul Putin finanțează grupuri extremiste, răspândește știri false și încearcă să destabilizeze democrația europeană. Trebuie să rămânem în alertă.
Ce vă așteptați să se întâmple în următoarele luni? Sau in iarna viitoare?
Ne confruntăm cu o criză foarte dificilă, cu dimensiuni diferite: socială, economică, militară și să nu uităm, climatică. Nu pot prezice viitorul, dar știu că cel mai bun atu al nostru pentru a depăși această situație dificilă este solidaritatea: trebuie să avem un răspuns european, așa cum am făcut-o pentru Covid.
Ar trebui să lucrăm împreună, pentru a ne proteja cetățenii și pentru a investi în economia noastră. Pentru aceasta, trebuie să acționăm acum și cu hotărâre, să avem același curaj pe care l-am avut în 2020 și să facem un nou mare pas pentru Europa.