Una dintre cele mai dependente țări UE de energia din Rusia, Ungaria nu se grăbește să renunțe complet la importurile de gaze din această țară.
Guvernul de la Budapesta își propune să atingă acest obiectiv în termen de maximum 26 de ani, printr-o electrificare la scară largă, a anunțat ministrul Tehnologiei și Industriei, Laszlo Palkovics, potrivit Reuters.
Guvernul va revizui strategia energetică națională în primul trimestru al anului viitor, cu obiectivul de a reduce dependența de gaze și de a stimula producția de energie electrică din surse nucleară și solară, precum și o posibilă trecere la parcurile eoliene.
„Nivelul gazelor rusești, dacă celelalte condiții rămân egale, ar putea scădea la zero până în 2050", a spus Palkovics, la o conferință pe tema energiei organizată de o publicație economică.
Conform acordului pe 15 ani semnat anul trecut cu Rusia, înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, Ungaria primește 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale prin conducte care tranzitează Bulgaria și Serbia.
Guvernul condus de liderul naționalist Viktor Orban a renunțat în iulie la plafonarea existentă de mulți ani a prețurilor la utilități pentru gospodăriile cu consum mare, ceea ce va contribui la o scădere a consumului de gaze cu amănuntul, a spus Palkovics.
Consumatorii casnici, care au folosit 4 milioane de metri cubi de gaze anul trecut, își vor reduce, probabil, consumul cu cel puțin 800 de milioane de metri cubi după reducerea subvențiilor, iar alte economii vor rezulta din măsurile pe care Guvernul le adoptă pentru limitarea consumului, a explicat ministrul.
Acesta a mai spus că primul pas pe care îl va face Ungaria pentru eliminarea dependenței de energia rusească va fi reducerea ponderii gazelor din consumul total de energie, de la 35% anul trecut la 26% până în 2026, ceea ce implică o scădere a consumului cu 2,4 milioane mc/an.
Revizuirea sistemului energetic ungar, inclusiv reducerea consumului de gaze, creșterea ponderii energiei regenerabile și a capacităților de stocare, va costa aproximativ 24 de miliarde de euro, din care 16 miliarde ar proveni din finanțare UE.
Deși membră a Uniunii Europene, Ungaria a menţinut relaţii pragmatice cu Moscova de la invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a creat tensiuni în raport cu unii aliaţi ai Uniunii Europene dornici să adopte o linie mai dură.
Ungaria, care este dependentă în proporţie de 85% de gazul rusesc, s-a opus ferm sancţiunilor UE asupra importurilor de gaze ruseşti.
În septembrie, Budapesta a anunțat că nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, susținând că aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării.