Duminică seara a început publicarea rezultatelor la alegerile europarlamentare provizorii în toate țările și surprizele au fost uriașe, provocând în unele cazuri adevărate cutremure.
Primele exit-poll-uri arată o creștere fulminantă a extremei drepte în Germania și Austria. În Germania, AfD a depășit partidul cancelarului Scholz și este pe locul al doilea, cu 16,5%. În Austria, FPO este pe primul loc, cu 27% din opțiuni. Iar în Franța, extrema dreaptă a acumulat peste 32% din voturi, mai mult decât dublu față de partidul președintelui Macron.
Preşedintele Franței a anunţat, de altfel, dizolvarea Adunării Naţionale (parlamentul francez), în urma înfrângerii suferite de alianţa de la guvernare în alegerile europarlamentare.
Iar premierul Belgiei, Alexander De Croo, şi-a anunţat demisia, în urma pierderii alegerilor legislative. El a declarat că va fi prim-ministru "demisionar" începând de luni dimineaţă, după ce partidul său de centru-dreapta, Open VLD, a înregistrat o scădere drastică a numărului de voturi în alegerile legislative de duminică, organizate concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European.
Parlamentul European a anunțat și o primă proiecție a votului de duminică, plecând de la estimări din 15 țări, între care și România.
Iată configurația noii legislaturi, potrivit primelor estimări:
- Grupul Partidului Popular European (PPE) - 186 de locuri.
- Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) - 133 de locuri
- Renew Europe - 82 de locuri
- Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) - 70 de locuri
- Grupul Identitate şi Democraţie (ID) - 60 de locuri
- Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană - 53 de locuri
- Deputaţii neafiliaţi - 50 de locuri
- Partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE - 50 de locuri.
- Grupul Stângii (GUE/NGL) - 36 de locuri
Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură "marea coaliţie" care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 392 de locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.
Deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia în prima proiecţie a PE.
Estimarea pentru România:
- S&D - 13 mandate
- PPE - 12
- "Alţii" (în care intră AUR) - 5 mandate
- Renew Europe - 2
- Grupul ECR - 1
Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de 51%, potrivit unui anunţ făcut de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch. În urmă cu 5 ani prezenţa la vot a fost de 50,66%.
Urmăriţi cele mai importante informaţii despre votul la europarlamentare în cele 26 de state UE (cu excepţia României) - articolul se actualizează permanent
Malta - prezență la vot de aproape 73%
Când a avut loc votul: Sâmbătă, 8 iunie. Malta va trimite în Parlamentul European şase deputaţi.
Prezența la vot: Se estimează că 72,8% dintre alegătorii eligibili s-au prezentat ieri în cea mai mică țară din UE, Malta, potrivit agregatorului de sondaje Europe Elects. Dacă datele se confirmă, ar fi o creștere ușoară față de prezența de la alegerile din 2019.
Malta are, alături de Cipru, cea mai mică reprezentare în Parlamentul European. În Malta au avut loc, de asemenea, alegeri pentru consiliile locale. În mica naţiune insulară votul este obligatoriu.
Exit poll: Partidul Laburist, aflat la guvernare, a câştigat alegerile europene în faţa Partidului Naţionalist (PN), de opoziţie, potrivit proiecţiilor de vot şi în timp ce prim-ministrul maltez, Robert Abela, a anunţat rezultatul la televiziunea publică TVM. Laburiştii au obţinut "o victorie solidă", a declarat Abela, deşi victoria sa asupra Partidului Naţionalist de centru-dreapta - formaţiunea preşedintei în exerciţiu a Parlamentului European, Roberta Metsola - a fost cu o marjă mai strânsă decât se aştepta, potrivit presei malteze.
Slovacia - Partidul de guvernământ, pe locul doi
Când a avut loc votul: sâmbătă, 8 iunie. Slovacia va trimite în Parlamentul European 14 deputaţi.
Prezența la vot: Potrivit presei slovace, prezența la vot ar putea atinge un record de 33%, cu aproape zece procente mai mult decât în 2019, când s-a înregistrat cel mai mic nivel, doar 22,74%.
Exit-poll:: Primele rezultate neoficiale arată că partidul Slovacia Progresistă (liberal) a depășit partidul de guvernământ Smer (social democrat, naționalist), obținând 27,8% din voturi. Smer a primit 24,8%, transmite Euronews. Conform primelor rezultate, Slovacia Progresistă ar trebui să obțină 6 europarlamentari, urmată de Smer cu 5 europarlamentari și de extrema dreaptă Republica cu 2 europarlamentari. Mișcarea Creștin Democrată și partenerul de coaliție Hlas primesc un europarlamentar.
Italia - "Frații" lui Meloni, pe primul loc
Când a avut loc votul: Sâmbătă, 8 iunie și duminică, 9 iunie. Italia va trimite în Parlamentul European 76 deputaţi.
Prezența la vot: Secţiile de votare s-au deschis sâmbătă după-amiaza în Italia pentru alegerile europene, un scrutin pentru care şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi partidul său de extremă dreapta Fratelli d'Italia (FDI) sunt daţi drept mari favoriţi, informează AFP. Un sfert din electoratul italian a votat de la deschiderea urnelor, sâmbătă după-amiază, şi până duminică la prânz.
Exit poll: Frații Italiei, partidul premierului Giorgia Meloni, conduc într-un sondaj comandat de televiziunea publică RAI, cu 26%-30% din voturi. Partidul Democrat, de centru-stânga, e creditat cu 21-25%, iar Mișcarea Cinci Stele - cu 10-14%.
Cehia - Populiștii au prima șansă
Când a avut loc votul: Vineri, 7 iunie și sâmbătă, 8 iunie. Cehii aleg 21 de eurodeputați.
În sondajele de opinie, partidul condus de fostul prim-ministru populist Andrei Babiș este cu mult înaintea Partidului Conservator Civic Democrat al actualului premier, Petr Fiala. Partidul Piraților, cu o platformă pentru alegătorii liberali tineri, este pe locul 3.
Irlanda
Când a avut loc votul: Vineri, 7 iunie. Irlanda va trimite în Parlamentul European 14 deputaţi.
În Irlanda, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în acelaşi timp cu alegerile locale.
Exit-poll- Autorităţile electorale au început numărarea voturilor, în timp ce numărătoarea voturilor locale se desfăşoară încet, cu cele două mari partide naţionale, creştin-democratul Fine Gael şi centristul Fianna Fail aflându-se în frunte, în timp ce Sinn Fein pierde teren, iar separatiştii fac progrese. Rezultatele finale ale alegerilor europene şi locale desfăşurate în această ţară nu vor fi cunoscute decât în câteva zile din cauza sistemului complex de vot irlandez, de reprezentare proporţională cu transfer de vot între mai mulţi candidaţi.
Olanda - Extrema dreaptă, în stagnare
Când a avut loc votul: Joi, 6 iunie. Olanda va trimite în Parlamentul European 31 de deputaţi.
Prezența la vot: Prezenţa la vot a fost estimată la aproape 47%, o creştere de cinci puncte faţă de acum cinci ani.
Exit-poll: După numărarea a 98% din voturi, presa olandeză a anunțat că partidul de extremă dreapta Partidul Libertății, condus de Geert Wilders, a obținut un rezultat sub așteptări, obținând doar șase locuri în PE. Alianța Laburiști/Stânga Verde a câștigat opt locuri. Rezultatele arată o stagnare a extremei drepte olandeze care a obținut o reprezentare în Parlamentul European similară cu cea de la ultimele alegeri europene după Brexit.
Ungaria - Prezență mai mare la vot decât în 2019
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Ungaria va trimite în Parlamentul European 21 de deputaţi.
Prezența la vot: Prezenţa la vot în Ungaria este o surpriză. Până duminică la ora locală 13.00 (14:00 ora României), 33,14% dintre alegătorii cu drept de vot votaseră, potrivit biroului electoral naţional. Este o creştere de aproape 10 procente, pentru că în 2019, numai 24,01% votaseră până la această oră. La ora locală 18:30 (19:30 ora României) prezența la vot a ajuns la 56,09%.
Creșterea prezenței la vot vine într-un moment în care premierul populist al Ungariei, Viktor Orbán, se confruntă cu noul partid Tisza, condus de fostul membru al guvernului Péter Magyar. Acesta s-a poziționat ca un centrist și își propune să conteste poziția dominantă a partidului de guvernământ Fidesz în politica maghiară. Fidesz se bucură de sprijinul a 50% dintre alegătorii hotărâți, potrivit unui studiu publicat vineri de sondajul Medián. Partidul Magyar din Tisa, între timp, a fost de 27%.
ASTĂZI PE SPOT:
Exit poll: După numărarea a 51,12% din voturi, partidul premierului Viktor Orbán, Fidesz, a obținut 43,57% din voturi, în timp ce formațiunea de opoziție condusă de Péter Magyar este creditată cu 30,99%.
Belgia: Probleme tehnice la secțiile de votare
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Belgia va trimite în Parlamentul European 22 de deputaţi.
Alegătorii nu au putut să intre la urne în mai multe secții din Belgia din cauza unor probleme tehnice. Ministerul de Interne a anunțat că problemele au fost rezolvate, fără a da detalii despre natura sau sursa acestora. Ziarul La Libre relatează, însă, că au mai fost probleme cu votul la 15 secții, cinci din Bruxelles și 10 din regiunea Flandra.
Duminică seara, premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat că va fi prim-ministru "demisionar" începând de luni dimineaţă, după ce partidul său de centru-dreapta, Open VLD, a înregistrat o scădere drastică a numărului de voturi în alegerile legislative de duminică, organizate concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, informează POLITICO.
Partidul naţionalist flamand N-VA (Noua Alianţă Flamandă) era pe cale duminică să rămână cel mai mare partid din parlamentul Belgiei, în timp ce liberalii premierului Alexander De Croo s-au prăbuşit, punând ţara pe calea unor luni de discuţii dificile de coaliţie.
Open VLD a obţinut un scor de 5,7%, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, o scădere de 2,8 puncte procentuale faţă de rezultatul din 2019. Preşedintele partidului, Tom Ongena, a declarat că şi el va demisiona. De Croo va rămâne în funcţia de prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern.
N-VA pare să fi ţinut piept unei ascensiuni a Vlaams Belang (Interesul flamand), un partid de extremă dreapta care doreşte divizarea Belgiei şi care, potrivit sondajelor de opinie dinaintea alegerilor, ar fi învingător în nordul ţării, vorbitor de limbă olandeză.
Franța - Absenteism în teritoriile de peste mări
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Franța va trimite în Parlamentul European 81 deputaţi.
Exit-poll: Potrivit estimărilor, extrema-dreaptă a obținut mai mult decât dublu față de partidul președintelui Macron. Partidul de extremă dreapta, Adunarea Națională, condus de Jordan Bardella, a obținut 32,4% (31 de mandate), pe locul doi s-a clasat alianța Renașterea (aliată cu președintele Emmanuel Macron) cu 15,2% (14 europarlamentari) și pe locul trei socialiștii cu 14,3%, conform unor exit-polluri realizate de institutele de sondare Ifop şi Ipsos.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat duminică seară dizolvarea Adunării Naţionale (parlamentul francez), în urma înfrângerii suferite de alianţa de la guvernare în alegerile europarlamentare, care a ajuns la mare distanţă de cea a Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen. Macron a cerut organizarea de alegeri legislative pe 30 iunie și 7 iulie.
"Nu voi putea să continui ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat", a declarat preşedintele francez după anunţarea rezultatelor exit-pollurilor. "Am decis să vă redau prin vot posibilitatea de a vă alege viitorul parlamentar. Prin urmare, dizolv Adunarea Naţională în această seară", a anunţat el, adresându-se francezilor într-o alocuţiune televizată. "Aceasta este o decizie serioasă şi cu greutate. Dar, mai presus de toate, este un act de încredere", a mai spus Macron.
El a recunoscut că ceea ce indică exit-pollurile "nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa". "Este momentul unor clarificări esenţiale (…) Am auzit mesajul vostru, preocupările voastre şi nu le voi lăsa fără răspuns", a spus președintele francez.
Lidera de extremă dreapta Marine Le Pen a salutat decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate. "Suntem pregătiți să preluăm puterea dacă francezii ne acordă încrederea lor la viitoarele alegeri naționale", a declarat ea la un miting.
Prezența la vot: Absenteismul a atins un record în Martinica, Insulele Guadelupe, Guyana franceză, Saint-Martin, Saint Pierre şi Miquelon și în Polinezia Franceză. Presa franceză a scris duminică dimineață că prezența la vot în insulele Antile din Caraibe se situa la un minim istoric la ora locală 17:00. În Guyana doar puțin peste 13% din alegători au votat. În Martinica s-au prezentat la urne doar 8% din alegători, iar în Guadelupe - 11%.
Situația e diferită în Franța continentală, unde până la prânz prezența la urne a ajuns la 19,81%, potrivit Ministerului de Interne. Este o creștere ușoară față de aceeași perioadă de la alegerile europene din 2019, când prezența a fost de 19,26%, relatează The Guardian.
Austria
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Austria va trimite în Parlamentul European 20 de deputaţi.
Exit-poll - Potrivit primelor sondaje făcute la ieșirea de la urne, partidul de extremă dreaptă (FPÖ) conduce în alegerile pentru Parlamentul European cu 27%, cu aproape 10% mai mult decât la ultimele alegeri europene, în 2019. Partidul cancelarului Nehammer, ÖVP (centru-dreapta) a pierdut peste 11 procente, până la 23,5%, un scor apropiat de cel al socialiștilor austrieci (SPO).
Bulgaria
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Bulgaria va trimite în Parlamentul European 17 deputaţi.
Peste 6 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă între 31 de partide şi alianţe. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în jurul prânzului se înregistrase o prezenţă la vot de 8,3%, deşi agenţiile de sondare a opiniei publice prevăd că până la închiderea urnelor rata de participare la vot se va situa între 40% şi 48%.
Ce spun sondajele: Sondajele de opinie dau drept câştigător partidul conservator GERB, al populistului Boiko Borisov, care a fost prim-ministru între 2009 şi 2021 şi al cărui partid ar primi 25% din voturi, în timp ce coaliţia reformistă proeuropeană PP-BD ar rămâne la 15%, cifră pe care ar putea-o obţine şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), formaţiunea preferată de populaţia etnică turcă, şi partidul ultranaţionalist prorus Învierea.
Grecia: Primele alegeri la care se votează prin poștă
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Grecia va trimite în Parlamentul European 21 de deputaţi.
Sunt primele alegeri la care grecii pot vota prin poștă, însă în ciuda unei campanii de mobilizare pentru a alege această modalitate, interesul nu este mare, notează Politico. 202.515 de persoane s-au înregistrat pentru a vota prin poștă, cea mai mare pondere a cererii (75%) venind de pe teritoriul Greciei, în timp ce din străinătate au optat pentru acest tip de vot 25% din alegători. 84,5% din acest segment se află în Europa. Guvernul elen a anunțat că până la sfârșitul anului va extinde votul prin poștă și la alegerile naționale.
Spania
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Spania va trimite în Parlamentul European 61 de deputaţi.
Până duminică, la ora locală 14.00, 28% dintre alegătorii cu drept de vot din Spania votaseră, a anunţat Ministerul de Interne al ţării. Această cifră este cu aproape 7 puncte procentuale mai mică decât cea de 34,7 la sută, participare înregistrată în aceeaşi perioadă în urmă cu cinci ani, când au avut loc ultimele alegeri europene.
Germania
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Germania va trimite în Parlamentul European 96 de deputaţi.
Prezența la vot: Participarea s-a situat între 64 și 65%, cel mai ridicat nivel la alegerile europene de după reunificare și cu mult peste media UE, de 51%. În 1994, 60% din alegătorii germani au votat, apoi prezența a scăzut la 40-50%. iar în urmă cu cinci ani a urcat din nou, la 61,4%. Cea mai ridicată prezență la vot a fost 65,7% în 1979, când au avut loc primele alegeri europene, organizate însă doar în Germania de Vest.
Exit-poll: Sondajele făcute la ieșirea la urne arată că CDU (centru-dreapta, partidul Ursulei von der Leyen, dar aflat în opoziție în Bundestag) a câștigat previzibil, peste 30% din voturi. Surpriza vine însă de la extrema dreaptă, AfD, care a crescut cu peste 5% și a ajuns pe locul al doilea, cu 16,5% din voturi, în timp ce social-democrații lui Olaf Scholz (SPD) au doar 14%. Verzii s-au prăbușit, de la peste 20%, la doar 12%.
Polonia - Coaliția lui Donald Tusk e pe primul loc
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Polonia va trimite în Parlamentul European 53 de deputaţi.
Prezența la vot: Votul s-a desfășurat în deplină normalitate, dar cu o prezenţă redusă la scrutin, în condiţiile în care 29 de milioane de polonezi au drept de vot. Într-o apariţie în faţa presei la Varşovia, preşedintele Comisiei Electorale Naţionale (PKW), Sylwester Marciniak, a confirmat că, la amiază, doar 11,66% dintre polonezii cu drept de vot s-au prezentat la urne, o cifră chiar mai scăzută decât rata de 14,4% înregistrată la alegerile precedente pentru Parlamentul European, în 2019.
Exit poll: Coaliția Civică, condusă de premierul Donald Tusk, a obținut 38,2%, arată primele estimări, conform The Guardian. Partidul conservator Lege și Justiție se află pe locul doi, cu 33,9%. Pe locul trei se clasează formațiunea de extremă dreapta Konfederacja, cu 11,9% din voturi. Alianța A Treia Cale a primit 8,2% din voturi, iar Stânga - 6,6%.
Portugalia
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie. Portugalia va trimite în Parlamentul European 21 de deputaţi.
În Portugalia, participarea până la prânz a fost substanţial mai mare decât în 2019, când aproape 69% dintre alegătorii înregistraţi s-au abţinut. Acum, la prânz, 15 la sută dintre alegătorii portughezi înregistraţi votaseră deja. În acest an, alegătorii din ţară pot vota la orice secţie de votare doresc. Mai mult, un portal online oferă date în timp real privind aglomeraţia din secţiile de votare, astfel încât alegătorii să poată identifica rapid care dintre acestea au timpi de aşteptare de 15 minute sau mai puţin.
Finlanda - Declin al extremei drepte
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie
Exit poll: Partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019, conform rezultatelor bazate pe numărarea a 99% din buletinele de vot. "Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre", a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga. Partidul va avea astfel trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în Parlamentul European, comparativ cu doar unul la alegerile anterioare. Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând aproape 25% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale. Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6%, o diminuare de 6,2 puncte procentuale, şi ar urma să obţină un singur loc. "Acesta este un semnal de alarmă pentru partidul nostru", a declarat Sebastian Tynkkynen, care va fi singurul ales, pentru postul public Yle.
Danemarca - Partidul premierului Mette Frederiksen, pe locul doi
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie
Exit poll: Primele estimări arată că Socialistisk Folkeparti - SF (Stânga Verde) a obținut 18,4% din voturi. Social Democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, sunt creditați cu 15,4%, iar partidul liberal Venstre - cu 13,9%. Alianța Liberală (LA) a obținut 7,8%.
Suedia - Extrema dreaptă, în scădere
Când a avut loc votul: Duminică, 9 iunie.
Exit poll: Verzii au câştigat 15,7% din voturi, o creştere de 4,2 puncte procentuale, conform unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de postul de televiziune SVT. Partidul de Stânga a ajuns la 10,7% (+4%), în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au pierdut 1,4%, scăzând la 13,9%. Social-democraţii şi-au menţinut poziţia şi au rămas în frunte, cu 23,1%.
Vot anticipat în statele baltice
Votul anticipat a început încă de marţi în Lituania, la o zi după începerea acestui vot în celelalte două state baltice, Estonia şi Letonia, transmite agenţia EFE.
Letonia: Primele rezultate neoficiale
Când a avut loc votul: Luni, marți, joi și vineri. Letonia va trimite în Parlamentul European 9 deputaţi.
Prezența la vot: Secţiile de votare au fost deschise luni între orele 08:00 şi 13:00, rata prezenţei la urne în această primă zi de vot anticipat fiind de numai 0,85%, nivel în care comentatorii politici văd un semnal al interesului scăzut al alegătorilor faţă de scrutinul european. Secţiile de votare letone au fost închise marţi și deschise din nou joi, între orele 16:00 şi 20:00, şi vineri între orele 13:00 şi 18:00.
Exit poll: Potrivit unor rezultate neoficiale anunțate de ostul public de televiziune a LTV/LETA, partidul socialist democratic, care face parte din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, pierde un loc. De asemenea, Uniunea Letonă-Rusă (LKS-NI) ar pierde un loc în legislativul UE. Formațiunea este condusă de Tatjana Ždanoka, acuzată recent că ar fi colaborat cu FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) între anii 2004 și 2017.
- Lituania are alocate în Parlamentul European 11 mandate de eurodeputaţi, pentru care concurează 14 partide politice şi o coaliţie bipartită. Conform mass-media locale, mici grupuri de alegători au format cozi la unele secţii de votare din marile oraşe, precum capitala Vilnius şi Kaunas. Votul anticipat se va desfăşura în Lituania de marţi până joi, între orele 07:00 şi 20:00.