2,4 milioane lei economie la fondul de salariu într-o lună. 6 milioane de euro economie calculată în total, bani care vor merge în investiții. Aparatul Consiliului Județean înjumătățit, teste pentru cei cu grad egal, standarde stricte pentru primării ca să primească bani. Este ceea ce a declanșat Ilie Bolojan, noul președinte al CJ Bihor, în instituţia pe care o conduce.
Într-un interviu acordat exclusiv SpotMedia.ro, Ilie Bolojan a explicat fiecare pas al revoluției sale și felul în care intenționează să ridice județul Bihor pe modelul după care a ridicat deja Oradea.
Iată principalele declarații:
- În Bihor avem 65 de paturi ATI Covid complet echipate, problema este asigurarea personalului care să acorde asistență.
- Sunt 3 județe care fac peste o mie de testări – Cluj, Iași și Bihor.
- Măsurile trebuie să fie un compromis între o reglementare la nivel național și o anumită flexibilitate dată nivelului local. E greu să definești dintr-un birou din București care piață se închide și care nu. Piețele din Oradea au rămas funcționale.
- Ca să faci proiecte trebuie să vezi ce se întâmplă cu banii pe care îi produc locuitorii județului. Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de miliarde de euro, 40% din buget.
- Nici într-un caz nu au fost trimiși acasă cei care nu lucrau pentru a fi angajați cei protejați de PNL sau de alții. Exclus!
- Dacă șefii de structuri vor să-și păstreze nepoții sau prietenii, ar trebui să lucreze pentru ei din ianuarie încolo.
- Încasăm niște salarii pe care cei care lucrează în sectorul privat le visează.
- Vom fi o societate așezată când numărul oamenilor care stau la angajare în sectorul public și cel privat va fi apropiat.
- Voi stabili reguli în perioada următoare, standarde minimale, chestiuni de bună guvernare pentru primării.
- Standardele minime de bună guvernare nu trebuie să fie un subiect de negociere în campanii. Eu nu am acționat niciodată ciclic. Eu fac ce trebuie când trebuie.
- Proiectele PNDL viabile și neterminate trebuie terminate cu angajamente explicite ale noilor primari. Noile programe să se bazeze pe o analiză de tip fonduri europene.
Care este situația Bihorului din punct de vedere epidemic și al paturilor ATI?
În momentul în care vorbim avem 5,9 infectări/mia locuitori, deci suntem în primele 6 județe din țară din punctul de vedere al infectărilor. Iar Oradea depășește 7 la mie.
Din punctul de vedere al capacității sistemului sanitar, avem un spital Covid monobloc mare cu 400 de paturi și 40 ATI, mai avem pavilioane mai mici care cumulează 200 de paturi, în Băile Felix, și un spital privat cu aproximativ 40 de paturi dintre care 20 ATI.
Deci avem 65 de paturi ATI complet echipate. Sistemul preia toate cazurile, nu e ușor pentru că avem multe cadre medicale infectate. Deci problema este asigurarea personalului care să acorde asistență. Dar lucrurile nu au scăpat de sub control.
Și estimez că măsurile adoptate, măști și închiderea restaurantelor, vor face ca în cel mult 2 săptămâni să avem și în Bihor o plafonare a cazurilor.
Aveți multe cazuri pentru că testați mult sau e mai multă indisciplină și o reacție slabă a autorităților?
Din toate aceste motive. Sunt 3 județe care fac peste o mie de testări – Cluj, Iași și Bihor, alături de București. Toate celelalte nu depășesc 500 de teste/ zi. Testând mult, identifici mai mult.
Poate că și o intervenție mai rapidă ar fi generat o creștere mai lentă. Noi avem un specific: suntem un județ de tranzit, la granița cu Ungaria. Cam o sută de mii de mașini ne tranzitează în fiecare zi.
Din cei 95 de mii de oameni care lucrează zilnic în Oradea, 25 de mii sunt navetiști, peste 15 mii vin cu mijloace de transport în comun, cel mai adesea curse speciale închiriate de companii. Ca să fie cât mai rentabil, cursele sunt pline, în fiecare autobuz sunt 40-50 de persoane.
Conform regulamentelor, cei care se infectează sunt înregistrați unde s-a produs infectarea, cel mai probabil la locul de muncă, deci în Oradea. Dar nici nu putem opri economia, pentru că ne prăbușim în totalitate.
Considerați că este justificată închiderea piețelor care nu sunt în spațiu deschis?
Măsurile trebuie să fie un compromis între o reglementare la nivel național și o anumită flexibilitate dată nivelului local.
Am fost în două extreme. În primăvară, în condițiile fricii de ceva ce nu mai experimentasem, au fost măsuri severe la nivel național, care au blocat orice activitate cu efecte economice puternice, pe care nu știu dacă ni le putem permite de mai multe ori.
În vară și în toamnă s-a lăsat la latitudinea autorităților locale să ia măsurile în totalitate. A fost o perioadă electorală, au venit noi aleși, fiecare a făcut ce a crezut de cuviință și s-a văzut că dacă cetățenii nu văd masuri cât de cât unitare nu reacționează corespunzător.
Am văzut că în Germania, dna Merkel a negociat cu premierii de landuri măsuri unitare, astfel încât cetățeanul să vadă o abordare unitară.
Deci e bine că s-au luat măsuri la nivel național, însă e greu să definești dintr-un birou din București care piață se închide și care nu. Sunt piețe închise în totalitate, sunt unele care au trei acoperișuri, unele au aerisire.
Noi avem o piață modernă, care se numește Centru comercial, așa a și fost finanțată cu bani europeni. E o construcție de beton cu 16 m înălțime în axul central, deci o circulație a aerului foarte bună, cu luminatoare care pot fi deschise pe tavan.
O anumită flexibilizare ar fi evitat 2-3 zile de oarecare haos în care nu se înțelegea ce trebuie închis, ce trebuie scos pe platouri afară. În noiembrie nu e foarte plăcut să stai cu mănuși, cu fular, să vinzi ceva.
Dvs cum ați făcut cu piețele?
Primăria Oradea și-a luat răspunderea să ia deciziile, au fost deschise niște ferestre, au fost dezafectați câțiva pereți pentru a asigura o bună circulație a aerului. Piețele din Oradea au rămas funcționale.
O altă mare problemă sunt școlile închise. Câți copii nu au acces la învățământul online în Bihor?
Gradul de acoperire cu rețele de telefonie este peste 90%. Fac excepție câteva zone total izolate. Am vorbit cu operatorii de telefonie și cu Electrica să găsim o soluție. Dar sigur că una e calitatea predării la clasă și alta în online.
Dar dispozitive pentru școală online câți au? Aveți o evidență?
Tablete și dispozitive în Bihor există. Primăria Oradea a cumpărat încă din mai pentru toți copiii care nu aveau banii necesari. Deci din vară toți au.
Și în județ s-a luat o astfel de decizie. Cele mai multe primării au asigurat aceste dotări.
Credeți că școlile ar fi trebuit lăsate deschise, măcar ciclul primar?
Eu nu am datele care au stat la baza deciziei la nivel național, probabil că sunt analize de tip medical. E adevărat însă că majoritatea țărilor europene au decis în acest al doilea val să mențină cea mai mare parte a școlilor deschise.
Ați câștigat alegerile, ați intrat în CJ cu paloșul scos din teacă și l-ați umezit rapid cu multe concedieri. Câte și fundamentate pe ce?
Trebuie înțeleasă mai întâi situația unui CJ ca acela de la Bihor. Ca să poți face ceva, ai nevoie de bani. Altfel ajungi pe funcție ca să iți încasezi salariul și să mai postezi pe Facebook.
Ca să faci proiecte care să creeze mai multă prosperitate poți avea bani europeni, și fac tot ce pot să îi obținem la fel ca la Primăria Oradea, trebuie să cauți parteneriate cu Guvernul, dar, în primul rând, trebuie să vezi ce se întâmplă cu banii pe care îi produc locuitorii județului.
Cea mai mare parte a banilor încasați în județul Bihor sub formă de impozite virate direct la CJ, cote din TVA și din impozitul pe salarii se consumau pe aparatul CJ și al instituțiilor subordonate.
Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de milioane de euro.
Cât reprezintă asta din buget?
40%, restul fiind cheltuieli impuse de anumite realități sociale. Nu mai rămâneau bani pentru dezvoltare, cea pentru care eu am candidat.
Și, ca să îi avem, am spus încă din campanie că una dintre masuri este reorganizarea activității tuturor structurilor CJ. Cei care nu au de lucru sau nu vin la lucru să nu mai fie plătiți degeaba și milioane de euro economisite să se ducă la cofinanțarea proiectelor europene sau în proiecte de dezvoltare.
Există un aparat propriu al CJ unde am găsit 174 de colegi, de la 1 decembrie vor rămâne 88, iar economia de salarii va fi de peste 1,2 milioane de euro/an.
Am finalizat și reorganizarea la 7 instituții satelit, fundații, asociații, societăți comerciale etc, forme care drenau resursele Consiliului, dar erau scoase de sub controlul aparatului CJ.
Acolo reducerea personalului a fost de aproape 70%, iar economia se ridică tot la aproximativ 1,2 milioane de euro.
Îi dați afară pe ai lor ca să vină ai dvs? În general acesta a fost modelul.
Ăsta e un folclor pe care l-am demontat deja la Primăria Oradea unde am concediat 300 de angajati și apoi am rămas cu același număr.
La CJ, la jumătatea anului viitor, când mai putem optimiza organigramele, unele structuri pot fi mișcate câteva procente, de exemplu, dacă avem un proiect de drumuri și ne lipsește un inginer. Dar discutăm de 2-3 procente.
Nici într-un caz nu au fost trimiși acasă cei care nu lucrau pentru a fi angajați cei protejați de PNL sau de alții. Exclus! Cu cați oameni vom rămâne anul viitor cu atâția oameni vom finaliza mandatul.
Ați avut baza legală pentru concedieri?
În baza unui protocol cu Primăria Oradea oamenii din Primărie au auditat activitatea serviciilor identice de la CJ.
Vă dau un exempu: numărul de procese gestionate de un jurist, complexitatea lui, specificitatea lui. La Primăria Oradea sunt 3.000 de procese gestionate de 15 juriști, sunt 200 procese/jurist, în general spețe repetitive.
La CJ tot pe cazuistici asemănătoare, repetitive, avem 220 de dosare și 8 juriști. Deci încărcarea/jurist era de 6 ori mai mică decât la Primărie. Am rămas cu 3 juriști.
Am analizat compartiment cu compartiment. La compartimentul de achiziții: câte achiziții ai derulat, câte s-au terminat în bună regulă, câte contestații ai avut.
Nu mai vorbesc despre cazurile în care angajatul pus să spună ce a făcut în 5 ani nu poate răspunde pentru că avea în fișa postului să gestioneze arhiva și nici măcar nu știa unde e arhiva.
Făcând aceste comparații, am redus numărul de posturi și cei cărora li s-au desființat posturile, dacă sunt mai mulți pe același grad, vor da un test până la sfârșitul lunii împreună cu cel care conduce structura, nu cu Bolojan.
Dacă șefii de structuri vor să-și păstreze nepoții sau prietenii, ar trebui să lucreze pentru ei din ianuarie încolo.
Primăria Oradea a fost câștigată cu 70% de viceprimarul lui Ilie Bolojan
Ați schimbat șefii de structuri?
Nu. Lucrez cu oamenii pe care i-am găsit în CJ. Dacă nu voi putea lucra cu ei, probabil că tot din aparatul CJ vor fi ridicați alți oameni pe post, dar nu veniți din afara Consiliului. Așa am făcut și la Primărie.
Atunci când oamenii văd că direcția e clară, când regulile sunt aplicabile pentru toată lumea și comportamentul e corect, înțeleg că dracul nu e atât de negru și lucrurile pot merge mai departe corect.
Nu le-am cerut decât să ne facem datoria în condiții decente, pentru că încasăm niște salarii pe care cei care lucrează în sectorul privat le visează.
Să vă dau un exemplu. În Oradea, penitenciarul e perete în perete cu Consiliul Județean, e o moștenire a sistemului austriac, în care clădirea comitatului gestiona ambele structuri.
Când am venit în prima zi la CJ, am văzut o coadă la penitenciar și mi-am zis că oamenii nu-și pot vedea rudele din închisoare. A doua zi, altă coadă. După o săptămână, m-am interesat: se face concurs pentru gardieni la penitenciar.
Știți câți s-au înscris pe un loc? 80/loc la ofițeri și 40/loc la gardieni. Când o firmă privată face un concurs de angajare, vă asigur că dacă are 1-2 oameni de o anumită specialitate antreprenorii sunt fericiți.
Fără supărare, vom fi o societate așezată când numărul oamenilor care stau la angajare în sectorul public și cel privat va fi apropiat. Ar însemna un echilibru. Ușile sistemului public se rup de oameni care vor să intre ca să mai iasă la pensie, ceea ce nu e bine pentru sistem în general.
În total, în urma reorganizărilor pe care le vom face, economia la salarii va fi de aproximativ 6 milioane de euro. În fiecare an acești bani se vor vedea în lucrări de investiții în județ și voi putea să îi multiplic.
Din 101 unități administrativ teritoriale, 42 de primarii au cheltuieli de personal peste totalul veniturilor proprii, plus banii pe care îi primesc de la Ministerul Finanțelor. Și stau cu mana întinsă la CJ să le dea bani.
M-am uitat peste gradul de încasare a veniturilor. Dacă ai 50-60-70% grad de încasare constant, înseamnă că nu faci ce trebuie să încasezi impozitele.
Nu este corect ca bani pentru dezvoltare, care ar putea merge la cofinanțarea unor proiecte pe fonduri europene, să îi duc într-o comună în care primarul nu și-a făcut datoria, doar pentru că el este de la partidul de guvernământ.
Voi stabili reguli în perioada următoare, prin hotărâri de CJ, standarde minimale, chestiuni de bună guvernare, cei care le respectă vor primi bonificații, cei care nu, trebuie să înțeleagă că nu mai merge cum a mers.
Ce fel de standarde?
De exemplu, gradul de încasare a impozitelor. Dacă nu ți-ai făcut treaba, nu merită să fii susținut. Cheltuieli de personal/cap de locuitor, asta înseamnă costul serviciilor pe care un cetățean îl plătește pentru ca o primărie să îi asigure servicii de bază: nomenclatura stradală, actele de identitate, de stare civilă etc.
Cu cât numărul de locuitori ai localității e mai mare, cu atât cheltuielile/cap de locuitor ar trebui să fie mai mici. Noi avem UAT cu cheltuieli duble față de UAT-uri cu număr apropiat de locutori. Nu e normal ca unii să facă nota de plată și să o achite cei care își fac datoria.
Veți face aceste standarde până la alegerile din 6 decembrie?
Voi face acest lucru până la 1 decembrie pentru că în luna decembrie consiliile locale stabilesc taxele și impozitele pentru anul viitor, grila de salarizare și organigramele, apoi stabilesc bugetul.
Dacă în decembrie aprobă prost hotărârile, tot anul vor lucra prost pentru că nu vor mai avea bază legala să le corecteze.
Și nu vă temeți că nu vor trage primarii liberali la alegeri?
Primarii responsabili se vor implica în limitele normalității în această campanie, dar sunt lucruri care transcend competiția electorală. Standardele minime de bună guvernare nu trebuie să fie un subiect de negociere în campanii. Eu nu am acționat niciodată ciclic. Eu fac ce trebuie când trebuie.
Vă mai dau un exemplu: starea curățeniei. Când pleci din România ai un șoc. Ieși dintr-un județ în care jumătate dintre șanțurile drumurilor sunt necosite, cu bălării și scaieți de un metru, intri într-o țară în care totul e curățat și îngrijit, dă senzația de civilizație, te obligă pe tine, cetățean, să te comporți în consecință.
Nu avem autostrăzi, drumuri județene, pasaje pentru că nu se fac de pe o zi pe alta, dar curățenie putem face, buruienile putem să le tăiem. Cei care beneficiază de ajutor social pot face asta. Dacă cetățeanul are obligația să tundă șanțul din fața casei, primarul trebuie să aplice legea, de la avertisment, la amendă.
Se vorbește despre PNDL 3. Ar trebui ca acest program asociat cu o mare risipă de bani publici să continue, în condițiile în care pe masă sunt foarte mulți bani europeni care trebuie doar accesați?
Majoritatea proiectelor din PNDL 1 și 2 nu sunt terminate, din incapacitate administrativă, din indolența primarilor, proiecte proaste, constructori nepricepuți.
Să luăm o comună în care s-a făcut o rețea de canalizare, primarul a vrut să arate votantului că se lucrează. Omul s-a legat la canalizarea din fața casei, însă partea care duce la epurare nu e finalizată și stația de epurare nu există. Dacă se oprește un asemenea proiect și banii cheltuiți, milioane de euro, ar fi aruncați pe geam.
Deci, pragmatic, aceste proiecte ar trebuie evaluate fiecare în parte, se vede stadiul lucrării, ce mai trebuie făcut și se ia o decizie: asta merge mai departe, asta se oprește pentru că s-a făcut doar 2-3%.
Tot ce nu a început trebuie introdus într-o grila de punctaj, realizat de Banca Mondială, și se poate vedea fiecare proiect dacă e fezabil sau nu.
Proiectele viabile și neterminate trebuie terminate cu angajamente explicite ale noilor primari. Cred că ar fi bine să terminăm ceea ce e obligatoriu de încheiat din ce am început și abia după terminarea lor să se dezvolte noi programe care să se bazeze pe o analiză de tip fonduri europene: criterii fără echivoc în care intervenția politicului să fie mult limitată.
Dacă se lucrează strict după interesele politice ale PSD, PNL, UDMR, USRPLUS se ajunge, uneori s-a ajuns deja, să aruncăm banii pe geam.