Președintele Nicușor Dan își va petrece ziua de luni la Rovaniemi, în Finlanda, unde va discuta despre amenințarea Rusiei, protejarea infrastructurii critice și viitorul strategic al Arcticii cu un grup restrâns de lideri europeni. Deplasarea are o miză externă mai mare decât ar putea părea la prima vedere, dar vine într-un moment în care România se află de peste patru luni sub conducerea unui guvern demis, iar șeful statului nu a mai desemnat un candidat la funcția de premier de aproape trei luni.
Cu o zi înaintea programului oficial al summitului, Nicușor Dan participă duminică seara la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo.
Luni, agenda sa cuprinde vizitarea bazei militare Lapland Air Wing, participarea la expoziția „Arctic Opposites”, o sesiune de lucru despre evoluțiile actuale, securitatea și viitorul Arcticii, urmată de un dejun consacrat rolului Uniunii Europene în regiune. La final este programată o conferință comună de presă.
Un summit restrâns, cu lideri importanți
Reuniunea nu este un summit formal al tuturor celor 27 de state membre, ci o întâlnire organizată de Finlanda cu un grup de lideri europeni.
Alături de Nicușor Dan sunt invitați cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, premierul danez Mette Frederiksen, președintele Consiliului European, António Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Polonia și România sunt pilonii flancului estic al NATO, Finlanda are cea mai lungă frontieră a Uniunii Europene cu Rusia, iar Danemarca răspunde de apărarea Groenlandei, teritoriu cu o importanță strategică tot mai mare.
Participarea lui Costa și Kallas indică faptul că reuniunea nu este una simbolică sau exclusiv regională. Finlanda încearcă să transforme securitatea Arcticii într-o prioritate comună a Uniunii, nu doar într-o problemă a statelor nordice.
Nu au fost anunțate până acum întrevederi bilaterale ale președintelui României cu liderii prezenți.
De ce a devenit Arctica atât de importantă
Schimbările climatice fac regiunea mai accesibilă pentru transport, exploatarea resurselor și instalarea unor infrastructuri strategice. În același timp, Rusia își extinde prezența militară în nord, iar China își mărește interesul economic și politic pentru zonă.
Arctica găzduiește rute navale care ar putea scurta considerabil legătura dintre Asia și Europa, resurse energetice și minerale importante, baze militare și infrastructuri submarine esențiale pentru comunicații și transportul energiei.
Războiul din Ucraina a schimbat și echilibrul regional. Prin aderarea Finlandei și Suediei, aproape toate statele arctice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre NATO. Zona a devenit astfel o frontieră directă între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Vizita la Lapland Air Wing confirmă dimensiunea militară a reuniunii. Baza de la Rovaniemi este una dintre structurile principale ale Forțelor Aeriene finlandeze și are un rol esențial în supravegherea și apărarea nordului țării. Potrivit programului anunțat de Serviciul European de Acțiune Externă, Kaja Kallas va vizita și ea baza înaintea deschiderii reuniunii.
Ce caută România la un summit despre Arctica
Administrația Prezidențială anunță că Nicușor Dan va susține o abordare comună a spațiului care se întinde „de la Arctica până la Marea Neagră”, pornind de la ideea că amenințările din cele două regiuni sunt interconectate. Putem presupune că Bucureștiul încearcă să evite apariția unei competiții între flancul nordic și cel sud-estic al NATO.
Rusia acționează în ambele regiuni prin instrumente asemănătoare: presiune militară, război electronic, drone, sabotaj, operațiuni informaționale și amenințări asupra infrastructurii energetice și de comunicații. Protejarea cablurilor submarine, a conductelor, porturilor și rutelor comerciale este relevantă atât în Marea Baltică și în Arctica, cât și în Marea Neagră.
România se declară pregătită să își asume responsabilități în propria regiune și să participe la proiecte mai largi privind apărarea, infrastructura critică și securitatea energetică.
Deplasarea vine în plină criză politică internă
Luni, în timp ce Nicușor Dan va discuta la Rovaniemi despre capacitatea strategică a Europei, România va intra într-o nouă săptămână fără un guvern cu puteri depline.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură votată de 281 de parlamentari, după ce PSD și AUR au format majoritatea necesară înlăturării Cabinetului. De atunci au trecut peste patru luni.
Președintele a făcut două încercări de a instala un nou guvern. Eugen Tomac a fost desemnat la începutul lunii iunie, dar a renunțat după ce nu a reușit să își formeze echipa și să obțină sprijin parlamentar.
Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe liberalul Adrian Veștea, la 14 iunie. Guvernul propus de acesta a primit pe 22 iunie numai 189 dintre cele 233 de voturi necesare și a fost respins de Parlament.
De atunci au trecut aproape 12 săptămâni, timp în care președintele nu a mai făcut nicio nominalizare. În ultimele săptămâni au fost vehiculate mai multe variante: liderul PSD Sorin Grindeanu, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan și diplomatul Luca Niculescu, în scenariul unui guvern tehnocrat. Niciuna nu a produs până acum o majoritate parlamentară clară.
Bolojan: „E timpul pentru decizii”
Sâmbătă seara, chiar înaintea plecării președintelui în Finlanda, Ilie Bolojan i-a cerut public să desemneze rapid un premier. „E timpul pentru decizii!”, spune liderul PNL într-un mesaj publicat pe Facebook.
Bolojan susține că prelungirea provizoratului poate scumpi împrumuturile statului, poate afecta percepția investitorilor și evaluarea ratingului de țară și împiedică adoptarea unor decizii care depășesc atribuțiile unui guvern demis.
El a avertizat că este necesară o rectificare bugetară, în condițiile în care fondurile din sănătate și transporturi sunt pe cale să se epuizeze, și că trebuie pregătit bugetul pentru 2027. Pe listă se află și închiderea proiectelor din PNRR și continuarea măsurilor de reducere a deficitului.
„Primul pas pentru deblocare este desemnarea de către președintele României a unui premier credibil”, a transmis Bolojan, afirmând că viitorul candidat ar trebui apoi să își negocieze singur majoritatea parlamentară.
Mai vedem, după ce termină președintele cu viitorul strategic al Arcticii.
Trump și pariul împotriva inteligenței alegătorului american. A mers prea departe cu cecurile de 5.000 de dolari?
Surpriză în Superliga: Fostul coleg al lui Andrei Rațiu, unul dintre cei mai buni fotbaliști din campionat
Alertă în județul Botoșani: Dronă filmată când intra în România (Video) UPDATE Aparatul s-a prăbușit într-un lan de porumb din județul Suceava
Nu credeți prea mult în sondaje. Realitatea e mai complicată
