La Bruxelles se speculează intens cu privire la cine ar putea fi noul șef al Comisiei Europene după alegerile din iunie.
Va fi din nou Ursula von der Leyen, nu? Şefa actuală a Comisiei este, într-adevăr, încă favorită pentru a obține un al doilea mandat, dar nu poate să fie sigură pe poziţie deocamdată.
Asta înseamnă că avem un nou joc interesant în oraș (în principal printre politicieni, diplomați și oficiali care o critică pe șefa Comisiei) despre cine ar putea obține postul, dacă nu von der Leyen.
Politico a întocmit o listă scurtă cu numele vehiculate, fie ca potenţiale alternative sau doar ca o modalitate de a face presiuni asupra Ursulei von der Leyen pentru a obține diverse concesii.
Nu se regăsesc pe această listă candidații principali ai familiilor politice care concurează cu von der Leyen, pentru că este puțin probabil ca Partidul Popular European să renunțe la președinția Comisiei dacă rămâne cea mai mare forță politică de la Bruxelles.
Însă pe listă, cu şanse destul de mari după cum estimează Politico, este Klaus Iohannis.
Luna trecută, Klaus Iohannis a anunţat însă oficial că a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO.
Iată cum este acesta descris, cu argumente pro şi contra:
"De ce? Președintele României este văzut ca o mână fermă și este drag liderilor europeni, în special în rândul conservatorilor. Atât Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au lăudat pentru că și-a menținut țara ancorată în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invadarea Ucrainei de către Rusia - ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria. Spre deosebire de Polonia, România a respectat cu strictețe regulile pieței unice ale UE și nu a impus unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene, întărind reputația lui Iohannis ca jucător de echipă şi pro-european.
Mulți susțin că este timpul ca Europa de Est să conducă UE. Dacă da, Iohannis (vorbitor nativ de germană) este bine plasat, provenind din aceeași familie politică PPE, ca și von der Leyen.
Decizia PPE de a-și organiza congresul electoral la București arată și poziționarea sa în rândul liderilor conservatori ai grupului.
Cu al doilea mandat încheiat în decembrie, Iohannis caută un loc de muncă de top la nivel internațional. Luna trecută, el a anunţat că va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO – dar aceasta va fi o luptă dificilă, având în vedere sprijinul larg acordat premierului olandez Mark Rutte.
De ce nu? Încercarea de ultimă oră a lui Iohannis de a-i fura lui Rutte şefia NATO a enervat unele țări vest-europene".
Pe această listă scurtă publicată de Politico şi considerat cu şanse egale ca Iohannis se află şi premierul croat Andrej Plenković. Cotaţi cu şanse mai mici sunt fostul premier italian Mario Draghi, şefa Parlamentului European, Roberta Metsola, şefa FMI, Christine Lagarde, dar şi comisarul european Thierry Breton.
Zilele trecute şi Euronews scria că președintele Klaus Iohannis e pe lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene.
Notând că Uniunea Europeană „și-a pierdut din strălucire” în mandatul von der Leyen, analiza prezintă șapte candidați care i-ar putea lua locul, printre care și Iohannis, caracterizat drept „strategul”.
Apoi, Iohannis e văzut drept un posibil as în mânecă, un „iepure scos din jobenul unui magician", printre argumentele benefice fiind apartenența la PPE, dar și faptul că vine dintr-o țară din Est.
Printre contraargumente e punctată şi aici candidatura la șefia NATO. Iohannis e cotat cu șanse relativ bune, având o imagine bună în Consiliul European.
Klaus Iohannis nu a dat nicio declaraţie până acum în care să-și asume candidatura la vreo funcție UE, însă de-a dreapta șefei Parlamentului European, într-o conferință de presă, președintele României a făcut unele afirmaţii care ne fac să credem că şi-ar dori-o:
„Ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est. Eu cred că în 2019 s-a greșit, toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente din vechea Europă și este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsăți deoparte.
E o eroare și ar fi bine să nu se mai producă. Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ar adânci niște falii care preferăm noi să fie închise”, spunea Klaus Iohannis, pe 7 februarie, la Strasbourg.