Deputaţii au adoptat, miercuri, decizional, un proiect prin care se schimbă definiţia pentru incitarea la violență, ură sau discriminare, infracțiune care se poate pedepsi cu amendă sau închisoare de la 6 luni la 3 ani, încă din 2022 (când s-a modificat Codul Penal în acest sens).
Proiectul de modificare a art. 369 a fost inițiat de Guvern, la insistenţele Comisiei Europene, care ne-a cerut să punem legea națională în acord cu Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Bruxelles-ul a trimis în aprilie o scrisoare României arătând că nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin, explică Juridice.ro.
În acest sens, s-a decis completarea art. 369 din Codul Penal, astfel încât infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare să poată fi reținută dacă făptuitorul a săvârșit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
Noul text de lege care a trecut miercuri de Camera Deputaţilor prevede că: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Scandal în Parlament. USR acuză cenzura, AUR are probleme cu „genul”
Proiectul a fost respins de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 5 septembrie, a doua zi a noii sesiunii parlamentare, pentru că aleșii Puterii au absentat în masă.
Miercuri, în Cameră, au fost înregistrate 187 de voturi „pentru", 62 de voturi „împotrivă" şi 19 abţineri.
Schimbarea de anul acesta este, aşadar, minoră, dar a fost o ocazie pentru un nou scandal în Parlament.
Deputatul USR Oana Murariu a propus un amendament prin care criteriul politic era înlăturat, motivând că astfel va putea fi băgat cu ușurință pumnul în gura presei sau Opoziției. Amendamentul a fost însă respins.
„Aţi călcat în picioare cel puţin două termene din regulament, ca să adoptaţi pe repede înainte acest proiect de lege, invocând infringementul de care tot voi sunteţi răspunzători, pentru că nimeni nu v-a împiedicat să-l adoptaţi la timp şi într-o formă agreată cu Comisia Europeană.
Dar cel mai grav este faptul că rezolvaţi o problemă şi creaţi o alta. Decizia aceasta cadru de la JAI, pe care trebuie să o implementăm în Codul Penal, este despre pedepsirea incitării la ură, violenţă şi discriminare pe criterii de rasism şi xenofobie. Am citit documentul cap-coadă şi nimic din acest text nu vă obligă să adăugaţi criteriul 'opiniei şi apartenenţei politice', iar faptul că l-aţi adăugat este o încălcare evidentă a dreptului la liberă exprimare, care este prevăzut şi de Constituţie, şi de nenumărate tratate la care România este parte.
Desigur că parlamentarii vor rămâne sub umbrela imunităţii politice, pentru declaraţii, dar ce se va întâmpla cu restul cetăţenilor, ce se va întâmpla cu jurnaliştii din România? Dacă un jurnalist independent critică un partid sau un politician va spune un adevăr incomod (...) nu cumva se va putea interpreta că este o incitare la ură, la discriminare şi la violenţă? Eu cred că da", a argumentat deputatul USR Mihai-Alexandru Badea, citat de Agerpres.
Probleme cu proiectul au avut și cei de la AUR, însă din cu totul alte motive, cerând retragerea de pe ordinea de zi pentru a fi îndepărtate criteriile de discriminare legate de gen.
„Şi ştiţi când auzim noi cei de la AUR de gen cum reacţionăm", a spus George Simion.
Proiectul merge acum spre promulgare, dar există și posibilitatea contestării sale la CCR.