Partidele de centru, speriate de posibilitatea ca extrema să câștige pe anumite teme, încearcă să ia acele teme și să le folosească, așa cum s-a întâmplat și în cazul referendumului pentru redefinirea familiei. E un calcul care s-a dovedit a fi greșit și care, în România, mai degrabă umflă AUR, argumentează scriitorul și filosoful Andrei Cornea
Cine câștigă politic din dezbaterea care polarizează astăzi România, cu sau fără diversitate explicată în școală, cu sau fără religie la bacalaureat? Există un electorat conservator consistent? Ce partid îl reprezintă?
Domnule profesor Andrei Cornea, avem iată o solicitare comună a 13 culte, 13 dintre cele 18, cred, culte religioase din România. Această solicitare a cultelor privește două lucruri. Primul lucru, să fie scoasă din Legea educației orice referire la diversitate, în special la diversitatea sexuală, pentru că acolo unde se vorbește de discriminare pe bază de sex, cultele sunt nemulțumite. Și a doua solicitare, să avem religia la bacalaureat. Care vi se pare miza acestei solicitări?
Da, câteva culte lipsesc, lipsește cultul mozaic, de exemplu, asta e foarte interesant.
Cred că miza este chestiunea cu diversitatea în special. Povestea cu bacalaureatul mie mi se pare mai degrabă un fel de acoperire, pentru că sigur bacalaureatul cu religia inclusă rămâne opțional. Până la urmă, cine nu face religia și nu vrea nu-l dă.
Sigur că și acolo e o problemă pentru cei care vor da, totuși, religia la bacalaureat. Ce se va scoate? Pentru că n-o să fie o materie în plus, o să fie tot atâtea materii. Și așa, copiii noștri învață puțin, știu foarte puțin și o să știe și mai puțin.
Pe urmă, sigur e chestiunea despre cum se face religia în școli. Am avut și eu ocazia să-mi dau seama mai degrabă după cei care termină, ne vin la facultate și care n-au niciun fel de cunoștințe legate de Biblie, de personajele de acolo, semnificația lor, nici măcar la nivelul de a reuși să descifreze ce e într-o pictură renascentistă.
Însă cu adevărat aproape, aș zice perversă, e chestiunea cu dorința lor de a scoate din lege cuvântul și noțiunea de diversitate, care e definită acum într-un mod rezonabil și fără niciun fel de excese, să spunem așa, iar faptul că vor să o scoată este chiar ciudat, pentru că ne gândim că cele mai multe din aceste culte, nu mai puțin cel ortodox, sunt minoritare și chestiunea diversității îi privește direct.
Întrebarea este ce le-a adus împreună pe aceste culte? E istoric să vezi așa împreună 13 culte.
Îmi este greu să înțeleg. Probabil, ca și atunci când am avut referendumul cu familia, spaima de un înțeles mai larg al noțiunii de diversitate în privința familiei, a raporturilor sexuale. Am avut un mic dialog cu domnul Bănescu pe Facebook, care în primul rând că mi-a explicat că necredința este nu un păcat, ci o pedeapsă, o pedeapsă de-a mea.
Încercasem să-i explic, să-i amintesc de fapt că probabil că știe, să recitească Banchetul lui Platon, în care există un element de normalitate în privința homosexualilor, dar domnia sa s-a revoltat și ne-a explicat că nu se poate așa ceva.
E o teamă de inovație, de modernizare, ei și cei care îi susțin nu sunt în pas cu realitatea de la noi, nu din alte părți, de la noi. Chestiunea schimbării de sex este neinteresantă și nu prea interesează pe nimeni.
A fost poate cumva bizară poziția Bisericii Catolice din România, pentru că până și Vaticanul și-a relaxat poziția.
Ea m-a mirat. Tocmai de asta am spus că nu știu ce i-a adus împreună și ce socoteală și-au făcut, pentru că tendința ar fi fost din partea lor să arate mai multă deschidere. Asemenea și la luterani, de exemplu, la protestanți în general.
Deci de ce au această închistare în cazul nostru n-aș putea să vă spun.
Întrebarea este și dacă servește vreun scop politic, pentru că referendumul pentru familie a avut și o miză politică, de pildă.
Și acolo trebuie să spunem că lucrurile au eșuat, din partea organizatorilor, probabil în mare măsură pentru că a fost asociat cu Dragnea, care era extrem de antipatizat și multă lume nu a dorit ca Dragnea să aibă un câștig de cauză în această chestiune. E un mod de a reveni într-un fel la problema în cauză, pe o altă cale, pe o cale mai ocolită, mai puțin directă.
Bun, dar dacă ne uităm la politic, cel care capitalizează tema este cel mai degrabă AUR. Cât de solid vi se pare că este acest electorat în România? E un electorat conservator sau e un electorat mai degrabă care e manipulat?
În România există un electorat conservator considerabil, care tinde să crească probabil și care, din păcate, se regăsește și în diaspora. Este acel electorat care tinde să fugă de la USR și devine foarte conservator, probabil prin ricoșeu cumva.
Și se întâmplă ce se întâmplă și în alte părți.
Partidele de centru, speriate de posibilitatea ca extrema să câștige pe anumite teme, încearcă să ia acele teme și să le folosească. E un calcul care s-a dovedit a fi greșit, au încercat diverşi, chiar în Austria au încercat să preia o temă de la extreme, dar lumea nu te crede.
În loc să-ți respecți poziția ta centrală sau moderată, tu faci pași în direcția extremistă. E o practică greșită, dar care se practică și cred că o vor face mai mult, cu cât se apropie alegerile. Mă refer la cei doi parteneri, PNL și PSD.
PNL, de altfel, are un nucleu destul de dur, să-i zicem un nucleu trumpist.
Da, și PSD, are și PNL, amândouă au, dar dincolo de nucleul dur nu-i vorba numai de convingere. L-ați văzut și pe domnul Ciolacu, nu-mi fac probleme că ar avea cine știe ce convingeri conservatoare, dar are un electorat pe care îl cunoaște și pe care vrea să-l păstreze și să-l crească dacă se poate și știe că acest electorat va reacționa pozitiv în fața unor astfel de teme.
Întrebarea este cât de mare este riscul creșterii unui astfel de electorat în România. Unul de tip naționalist, un electorat sensibil la discursul populist.
Da, este un risc, tocmai în momentul în care nu mai ai o alternativă solidă și nu mai ai, pentru că singurul partid care avea alternativă, USR-ul, este acum foarte strâmtorat și arată ca un partid în descompunere și în pierdere de viteză, din tot felul de alte motive.
Culmea e că acum USR ar avea ocazia să folosească asemenea lucruri pentru a-și câștiga un anume tip de electorat.
Dar văd că nu acționează, de fapt, și la ei o problemă, pentru că sunt rupți și ei, am impresia, într-un pol mai de stânga și un pol de dreapta și nu reușesc să depășească această sciziune.
Da, în fine, asta e altă poveste, dar e un electorat care este lăsat lăsat de izbeliște, nu mai are unde să meargă. Probabil că va sta acasă, nu va vota. Sentimentul că PNL-ul nu e, nu mai este ceea ce a fost. PSD-ul oricum nu era, iar USR-ul nu mai există. Și uite așa, AUR va fi foarte mare.