Am dialoguri în care anumite comunități de interes vin cu toate problemele și multe dintre ele sunt evident rezolvabile doar la nivel național, dar așteptarea este ca Bruxelles-ul să rezolve tot și reversul este că Bruxelles este vinovat pentru tot. Eu am zis deseori că instituțiile române trebuie să se reformeze în timp ce livrează reforme, afirmă Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
În interviul acordat spotmedia.ro, aceasta a accentuat necesitatea de a contracara strategiile populiste și dezinformările prin care Rusia, de pildă, încearcă să destabilizeze politica de solidaritate a Uniunii Europene.
Vin alegeri europene, nu doar în Europa, sunt alegeri și în Statele Unite, toate cumva sub semnul unei amenințări globale despre care se tot vorbește, și anume ascensiunea formațiunilor, curentelor extremiste, populiste, semi-democratice, să le spunem așa. Cum putem contracara această ascensiune a extremismului și populismului?
Într-adevăr, 400 de milioane de cetățeni europeni se îndreaptă spre cabina de vot. În perioada 6 – 9 iunie au loc alegeri europene și ceea ce noi ne dorim este să să vedem cum toți înțelegem importanța proiectului european și cum înțelegem să apărăm Europa atunci când vom vota în cadrul acestor alegeri. Proiectul european este, fără îndoială, un spațiu al democrației așa cum nu s-a mai întâlnit în lume, e important pentru toți și trebuie să știm să-l comunicăm ca atare.
Ne uităm la acest mariaj care devine tot mai nefericit între dezinformare și forța platformelor digitale, care duce la o multiplicare a știrilor false impresionantă și cu care deseori credem că nu putem lupta în ritmul necesar.
În fața acestor lucruri, cu siguranță și vocile populiste, vocile extremiste devin tot mai semnificative. Populismul promite tot, promite acum și promite tuturor. Populismul propune soluții simple la probleme complexe. Iar problemele prin care trecem noi acum, de ani de zile, în ceea ce numim deja permacriză, cu siguranță nu sunt simple.
Și atunci răspunsurile noastre trebuie să fie complexe. Dar, da, este și sarcina noastră, ca și comunicatori, ca reprezentanți ai Uniunii Europene, dar și ai autorităților naționale, să știm să comunicăm cu oamenii aceste probleme complexe.
Populismul nu este parte a soluției, pentru că liderii populiști cresc din crize, se hrănesc din crize și atunci interesul nu este decât de a menține această situație de criză.
Privind la acești ani, la pandemia din care am ieșit, la războiul ilegitim al Rusiei împotriva Ucrainei, se împlinesc doi ani de la tot ce a însemnat acest război, criza energetică, o criză a alimentelor într-o mare parte a lumii, o criză a costurilor vieții, fără îndoială că suntem toți într-un context de teamă, de anxietate și atunci oamenii au tendința să caute răspunsuri simple sau să caute vinovați spre care poți arăta și pot spune ușor “Bruxelles-ul este de vină”.
Am luat lucrurile astea foarte în serios și atunci există un întreg set de demersuri legislative de normare, pe care le-am luat pentru a ne pregăti.
Mă gândesc la un mecanism bine știut, puțin mai vechi, raportul cu privire la statul de drept. Anual, toate statele membre sunt supuse acestei lupe prin care privim la tot ceea ce înseamnă domnia legii, lupta împotriva corupției, felul în care justiția își face treaba, libertatea presei, pluralismul media, lucruri foarte prețioase în acest context al dezinformării despre care vorbeam.
Apoi, avem, desigur, legea serviciilor digitale, care este o măsură de pionierat în lume și aș vrea să accentuez acest lucru, pentru că este o sursă de mândrie pentru Uniunea Europeană, noi toți suntem primii de pe glob care am făcut acest demers de înțelegere a spațiului online și de normare a lui.
Atâta timp cât spațiul digital servește interesele noastre, atunci suntem pe linia corectă și ceea ce a adus acest pachet al serviciilor digitale a fost tocmai o transparență suplimentară și o consolidare a drepturilor noastre ca utilizatori.
Îmi place foarte mult un principiu simplu și aș vrea să spun și aici: ceea ce este ilegal offline, în viața reală, trebuie să fie ilegal și online. Dacă pe stradă nu pot fi atacat fără să existe repercusiuni, nici online nu trebuie să poți fi atacat fără să existe anumite penalități. Dacă atunci când mergi la magazin și cumperi ceva și nu primești produsul, serviciul pe care l-ai plătit, la fel, online nu ar trebui să se poată acest lucru.
Dar privind la mediul online, l-am putea defini ca pe un vest sălbatic. Și iată, ne-am asumat noi această sarcină de a norma tot ceea ce înseamnă mediul digital.
Din decembrie anul trecut, din perspectiva alegerilor, există și acest pachet de protecție a democrației noastre europene, pe care înțelegem că trebuie să o apărăm. Generația fiului meu consideră că e de la sine înțeles să aibă roaming, să poată pleca cu Erasmus, dar sunt lucruri pentru care trebuie să luptăm. Sunt state care au descoperit pe pielea lor că nu mai au acces la aceste lucruri, acum că nu mai sunt în proiectul european.
Ați făcut referire la mediul digital, ați făcut referire la apărarea democrației. Sunt forțe terțe, dincolo de populismul intern care încearcă să compromită această democrație occidentală. Mă uit înspre Rusia, care a accelerat cumva în ultimele luni, avem semnale de alarmă, imixtiunea în treburile politice europene. Cum arată lucrurile din acest punct de vedere? Care sunt amenințările pe care le pune Rusia din punct de vedere al democrației și al alegerilor care urmează și cum putem face aici? Pentru că regimurile autoritare au un avantaj, manipulează în social media, ceea ce liderii democratici nu pot să o facă, pentru că respectă regulile.
Da, exact. Proiectul european este construit pe anumite valori, pe anumite principii fundamentale. Și asta este forța noastră, să rămânem ancorați în aceste valori. Dar una din aceste valori este libertatea de expresie și dreptul de a avea acces neîngrădit la informație.
Or, cumva, poți avea sentimentul că te uiți la un cal troian, în sensul în care această generozitate a noastră, ca proiect european, de a oferi libertatea de expresie tuturor, se întoarce puțin împotriva noastră atunci când vedem că pe teritoriul comunității noastre europene, în numele acestei libertăți de expresie, state sau entități terțe, private sau statale, manipulează, prezintă adevărul cu un sfert de adevăr, jumătate de adevăr, împachetat în resturi de minciună. Și atunci, din nou, am luat această măsură numită pachetul nostru pentru apărarea democrației europene, în decembrie anul trecut, construit pe trei direcții.
În primul rând, am vrea să însemne o transparentizare a tot ceea ce înseamnă reprezentare a unui interes al unui terț pe teritoriul Uniunii Europene; să existe registre naționale, autorități naționale, unde, dacă reprezinți interesele unei entități străine, trebuie să te înregistrezi ca atare. Și asta sperăm că va aduce la suprafață felul în care poate există forțe străine care subminează într-adevăr toate eforturile noastre de unitate europeană. Și aici, în paranteză spun, suntem, fără îndoială, într-un război informațional. Nu cu bombe, dar cu minciuni, fake news și acesta este la rândul lui un război foarte important pe care trebuie să-l ducem.
A doua componentă despre care vă spuneam este interesul nostru pentru procese electorale solide. Trebuie ca oamenii să înțeleagă că votul este cea mai importantă armă democratică pe care o au și să meargă să voteze. România este anul zero al democrației românești, în sensul că au loc toate tipurile de alegeri anul acesta.
Și a treia componentă în acest pachet este evident importanța participării societății civile, a comunităților de interes la tot ceea ce înseamnă proces democratic. 9 din 10 europeni consideră fundamentală participarea societății civile, pentru că întâlnesc și eu deseori narativul acesta, Bruxelles-ul impune sau liderii români impun. Există un clivaj năucitor între cetățeni și ceea ce ar însemna leadership și asta ne preocupă la nivel european.
Noi suntem trimiși în fiecare capitală a statelor membre pentru a aduce informația aproape de oameni. În România există 24 de centre care sunt un fel de birouri ale noastre, cu sarcina de a fi în contact cu cetățenii. Așadar, eforturile sunt toate acolo.
Dar ca să închid cercul, fără îndoială, există un proces foarte serios de subminare a coeziunii noastre sociale. Ne uităm și noi, în calitate de comunicatori, la aceste bule sociale în care pare că trăim fiecare, spre anumite comunități ajung anumite mesaje. Sunt niște mașinării digitale, tehnice, pe care eu una, nefiind din domeniu, nici nu mi le pot imagina, unde ajung numai mesaje anti-europene, anti-știință, anti-orice.
Cum ajungeți la acești oameni? Pentru că noi știm că oamenii au tendința să creadă acele teorii care le confirmă emoțiile, fricile și care le confirmă în general apartenența la o comunitate. Comunitățile sunt închise. Cum ajungeți cu un mesaj pro-european la comunitățile care au fost bombardate cu mesaje anti-europene, nu directe, mișcare antivaccin, anti-știință, diverse mișcări care în principiu, n-ar avea legătură cu democrația, dar care, coroborate, subminează tocmai proeuropenismul?
Un lucru foarte important pentru mine este de a comunica mereu faptul că avem o responsabilitate împărțită între instituțiile europene și statele naționale de a câștiga inimile și mințile cetățenilor, în orice stat membru. Faptul că a fost perpetuat an la rând acest sentiment și care funcționează cu atât mai mult poate într-o societate cu anumite reflexe paternaliste în care i se impun lucruri, nu a făcut decât rău tuturor.
Și atunci nu pot vorbi numai eu zilnic despre aceste lucruri, trebuie să vorbească tot ceea ce înseamnă autoritate națională. Lucrăm cu cu autoritățile regionale, cu autoritățile locale, am construit o rețea a liderilor europeni, consilierilor locali, în acest efort de a construi poduri între noi și cetățeni, pentru că la cetățean ajunge primarul din orașul lui, din comuna lui, aceea este vocea pe care o ascultă.
Avem la rândul nostru tot felul de acțiuni prin care mergem la nivel local cu aceste centre europene, de care sunt foarte mândră. Și le mulțumesc încă o dată pentru tot, pentru tot ceea ce fac. Ce am început să facem este să comunicăm pe livrabile, pentru că noi spunem 80 de miliarde de euro și după aceea un cetățean obișnuit, a cărui scară de bloc încă nu a fost renovată de 30 de ani, va spune “unde sunt, eu mă uit la viața mea și nu îi văd”.
Sunt foarte multe livrabile. Oriunde mergi în această țară te întâlnești cu panouri unde scrie că este proiect european, sunt fonduri europene în orice colț de dezvoltare al României.
O problemă care grevează foarte serios asupra efortului nostru de a comunica targetat este această dezvoltare literalmente inegală a României, disparitățile regionale, fondurile de coeziune, nivelul lor este enorm.
Sunt miliarde de euro care, iată, după atâția ani de de participare a României la Uniunea Europeană ca stat membru, au un impact, dar încă insuficient. Regiunea din care vin eu, cea de nord-est a României, este la 30% din media de bunăstare a Europei.
Și fără autostradă.
În curând va avea. E o sursă de bucurie pentru mine, că se construiește autostrada numită Autostrada Moldovei, din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu bani care vor conecta o bucată de Românie care nu a avut acces ușor la Europa și invers.
Ce le transmiți oamenilor din Moldova dacă lași Moldova decuplată? Le transmiți că, în general, centrul și Uniunea Europeană nu sunt foarte preocupate de acea regiune și poți alimenta în acest fel nu scepticismul față de politica centrală, dar și față de Uniunea Europeană.
Exact. Dar privind la PNRR, despre care auzim zilnic și vorbim zilnic, investițiile în infrastructură ocupă cea mai mare parte din buget. Această țară are nevoie de infrastructură și ea este finanțată în mod robust prin PNRR. Pe primul loc este infrastructura, pe locul doi aveți educația, pe locul trei aveți sănătatea. Cred că sunt toate direcții în care românii vor să vadă rezultate și care, odată livrate, sper că vor convinge suplimentar.
Aveți totuși o dificultate, pentru că oamenii știu că au fost foarte mulți bani europeni la dispoziția României, dar România nu a accesat acești bani europeni și de asta nu avem la timp un sistem sanitar, o infrastructură funcționale. Cum puteți acoperi ceea ce n-au făcut autoritățile române chiar și din punct de vedere al comunicării? Pentru că UE pune la dispoziție bani României, dar totuși spitalul, autostrada nu sunt.
De aceea țin foarte mult la principiul de a merge împreună, de a comunica împreună, de a explica împreună, corect care sunt limitele de competență.
Am dialoguri în care anumite comunități de interes vin cu toate problemele și multe dintre ele sunt evident rezolvabile doar la nivel național, dar așteptarea este ca Bruxelles-ul să rezolve tot și reversul este că Bruxelles este vinovat pentru tot.
Dar să știți că rata de absorbție a crescut impresionant. Și acest PNRR este un mecanism foarte bun, pentru că este o combinație de reforme și investiții, deci nu curg bani, ei sunt dați pe criteriul performanței, în sensul că statul român va trebui să livreze reforma sau investiția și abia apoi va primi banii.
Și dacă privim la tot ceea ce s-a realizat deja în primele două plăți, a treia plată este acum în analiză, sunt pași foarte mari, adică vorbim de un salt calitativ și în partea de reformă, și în partea de cadru legislativ în multe direcții.
Eu am zis deseori că instituțiile române trebuie să se reformeze în timp ce livrează reforme. Nu este ușor, cum ați spus, sunt decalaje de poate mulți ani care trebuie recuperate. Dar într-adevăr, până în 2026, când este linia de finish pentru PNRR, ele vor trebui recuperate. Din ce vedem noi, ritmul este unul bun în România. Este în prima parte a clasamentului ca număr de cereri de plată, deci și ca efort de reforme și investiții.
S-ar fi descurcat România, de pildă, în pandemie, dacă n-ar fi avut mecanismele europene la dispoziție?
Răspunsul meu este nu. Faptul că am asigurat în același timp acces la vaccin, la același preț tuturor cetățenilor europeni a fost un lucru extraordinar. Dacă ne amintim, în primele luni de pandemie erau tot felul de transporturi aeriene care trebuia să ajungă într-o țară și nu mai ajungeau. Dacă am fi fost într-un context de competiție în cadrul Uniunii Europene, în care poate statele cu mai multă vigoare financiară puteau spune cumpărăm noi, poate ar fi fost alta situația.
Ce au încercat nu statele terțe, Rusia, China să facă, să inducă această idee a lipsei de solidaritate în Uniunea Europeană în timpul pandemiei. Acum sunt aceste narative privind fermierii și privind problemele economice din Uniunea Europeană pe care Rusia le tot împinge, în prag de alegeri. Cum putem răspunde la asta?
Este într-adevăr un risc sistemic. Suntem deseori în situația de a reacționa, de a fi reactivi și atunci nu mai ai spațiu de a fi proactiv și de a promova mesajele tale pozitive, dacă faci non-stop deconstruire, explicație de minciună, de știre falsă. În această situație suntem, dar aș spune că unitatea europeană, atunci când a fost momentul să-și manifeste forța, s-a văzut.
Și în dosarul Schengen?
Noi, la nivelul Comisiei Europene, știți foarte bine că am fost extrem de vocali, extrem de hotărâți din 2011 încă. Dacă privim la un blocaj de 13 ani, cred că este un pas crucial în direcția corectă. Din 31 martie se ridică controalele la frontierele aeriene și maritime, după care așteptarea Comisiei Europene și deschiderea noastră este de a lucra, de a livra tot ceea ce are nevoie Consiliu ca informație.
Aveți un orizont așa de timp?
Am lucrat cu toate președințiile foarte aproape. Încă o dată, mingea este în alt teren.
Noi am insistat să spunem că România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice. Noi, Comisia Europeană, am invitat experții naționali din țările care poate aveau îndoieli, veniți și vedeți cum România și Bulgaria performează în ceea ce privește managementul din frontiera Comisiei.
Credeți că acest mecanism de unanimitate ar trebui puțin rediscutat, în așa fel încât unele decizii cruciale? Am văzut că și decizii privind sprijinirea Ucrainei pot fi blocate, pentru că votul cere unanimitate.
Ce a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și discursul ei de anul trecut este fără îndoială că suntem într-un moment de reflecție.
Am acordat statutul de țări candidate, am propus deschiderea negocierilor, Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova, Georgia au perspective clare. Cum ne pregătim noi intern?
De altfel, președinta a spus că în prima jumătate a anului vom ieși cu câteva materiale de reflecție, care, din nou, desigur, vor fi discutate cu toate statele membre. Funcționează ceva ce a început cu mult mai puțini membri și cu 30 de membri? Cum optimizăm? Nu sunt foarte multe discuții.
Ceea ce pot să confirm este că într-adevăr, e un proces de reflecție foarte serios. Dar voi refuza întotdeauna antagonizarea asta. Extinderea Uniunii Europene și adâncirea Uniunii Europene, adică tot ce ține de coeziune, pot fi făcute în același timp. De altfel, și intrarea României în Uniunea Europeană a fost însoțită la acel moment de această îngrijorare.
România este un stat membru al Uniunii Europene, care a livrat un ajutor de excepție Ucrainei. Tot ceea ce a însemnat refugiat ucrainean a fost primit cu brațele deschise. România este totuși țară de frontieră, România livrează în prezent 60% din efortul pe pe coridoarele solidarității. Sunt lucruri cu care România se poate mândri și despre care eu am încurajat întotdeauna autoritățile naționale să vorbească.
Au vorbit totuși mai puțin. Se pare că a vorbit chiar mai mult Ucraina despre ajutorul pe care îl primește de la România. Am văzut în ultima săptămână, după ce Vladimir Putin a încercat așa să apese pedala revizionismului României și Ungariei, că a venit o replică din Ucraina care a ținut să menționeze că România a ajutat foarte mult țara vecină în timpul acestui război. Autoritățile române par mai tăcute.
Vă pot spune că la Bruxelles, în cadrul Comisiei Europene, efortul României este foarte vizibil, se vorbește despre el și este apreciat ca atare.
O să ne descurcăm în acest război să sprijinim Ucraina? Dacă Statele Unite blochează ajutorul financiar, fără Statele Unite, se descurcă Uniunea Europeană în această chestiune?
Relația Uniunii Europene și promovată de Comisia Europeană cu Statele Unite a fost întotdeauna una de parteneriat. Așa va rămâne întotdeauna. Cooperarea transatlantică este esențială și de aici pornim în orice abordare, ne leagă multe alte dosare, ne leagă tot ceea ce înseamnă pactul nostru verde, obiectivele de mediu, tot ceea ce ține de digitalizare. Pandemiile, problemele de mediu, atacurile cibernetice nu se opresc în granițe naționale sau pe continente. Deci, cu siguranță va exista un dialog, unul solid.
În dosarul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană intră și Republica Moldova și bine o face. Cât de ireversibil este acest proces în care Republica Moldova s-a înscris practic pe traseul european, pentru că știm că Republica Moldova este totuși o țintă predilectă a Rusiei, cel puțin în războiul hibrid?
A primit din partea noastră, ca Uniune, statutul de țară candidată și invitația de a începe negocierile. Asta înseamnă înscrierea acestei țări pe o linie de dezvoltare, care este cea europeană, care include obiectivele pe care le au și țările membre.
Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană este cea care a extins partea de acces la roaming către Republica Moldova, conectarea la gridurile de energie pentru Republica Moldova. Desigur, cu toții trăim în acest context geopolitic foarte dificil, dar ceea ce vedem dinspre Republica Moldova este un efort susținut, fenomenal, din partea întregului aparat guvernamental.
Și eu am bucuria să mă întâlnesc cu doamna președintă chiar în curând, din nou cu premierul, au fost discuții în care simți acea emoție pe care poate o avea și România înainte de aderare, acea dorință de a face lucrurile bine și este datoria noastră istorică, în calitate de comunitate europeană, de Comisie Europeană, să răspundem acestor țări atunci când ele ne arată că vor să fie parte din comunitatea noastră.
Din acest punct de vedere al contextului geopolitic atât de complicat și al crizelor care s-au suprapus în Uniunea Europeană, e un semnal bun că Ursula von der Leyen deja a anunțat că vrea al doilea mandat pentru Comisia Europeană?
După cum știți, în martie are loc congresul familiei politice din care face parte și președinta von der Leyen. În cadrul familiei politice vor fi discutate aceste lucruri. Pentru mine este o sursă de mândrie să privesc la o femeie lider care are curaj, care are viziune și care a navigat prin aceste vremuri exclusiv de criză, cu determinare.
Transcriptul a fost realizat cu aplicația Vatis Tech