Multă vreme, părea că Armin Laschet va conduce nestingherit spre Cancelaria federală. Dar la orizont se configurează noi posibile coaliţii iar adjunctul lui Merkel ar putea deveni cancelar.
Ce imagine contradictorie: pe de-o parte, campania bate pasul pe loc, fără dezbateri incitante, fără poziţionări clare ale taberelor politice. Pe de altă parte, rezultatul final va fi extrem de interesant: nu se prefigurează nici cine o va înlocui la conducerea guvernului pe Angela Merkel şi nici ce partide vor forma noul Cabinet.
Actualul cancelar nu mai candidează - o premieră în istoria Republicii Federale. Dar această decizie nu este singura responsabilă de finalul indecis al scrutinului general.
Situaţia aminteşte de alegerile prezidenţiale din SUA de anul trecut: o mare parte a electoratului nu este de acord cu candidaţii de top, pe care nu i-ar vedea la conducerea Cancelariei Federale.
Va fi complicat
Conservatorii cu Armin Laschet şi Verzii cu Annalena Baerbock se află de săptămâni bune în cădere în sondajele de opinie. În schimb, Olaf Scholz - considerat multă vreme ca fiind total lipsit de şanse - devine surpriza verii şi îi depăşeşte, împreună cu social-democraţii lui, în cele mai recente sondaje, chiar şi pe conservatori. O premieră în ultimii 15 ani.
Dar, în condiţiile în care cele mai puternice trei partide sunt creditate cu puţin peste sau sub 20 de procente, tradiţionala coaliţie bilaterală de guvernământ din ultimii 25 de ani pare periclitată.
"Marea Coaliţie", formată din CDU/CSU şi SPD, nu mai este de multă vreme atât de mare. Ceea ce înseamnă că va fi complicat. Politic, devin posibile patru coaliţii tripartinice, dar nici una nu ar fi bazată pe înţelegere reală.
Negocierile pentru formarea Guvernului după ultimele alegeri de acum patru ani au oferit un exemplu: luni întregi, conservatorii, ecologiştii şi liberalii au negociat pentru a declara eşecul, în final.
Aşa încât s-ar putea ca aceia care prognozau că Angela Merkel va adresa mesajul de Anul Nou şi în al 17-lea an la rând să aibă dreptate. Nu pentru că ar reveni asupra deciziei de a se retrage din politică, ci pentru că, neavând un titular numit pentru a prelua conducerea Guvernului, ea va fi nevoită să asigure interimar bunul mers al ţării.
Coaliţie fragilă, cu cancelar slab
Germanii au suportat cu stoicism situaţia: statul a funcţionat câteva luni fără guvern. Poliţia, justiţia, administraţia, şcolile şi universităţile au lucrat, funcţionarii, pensionarii şi asistaţii social şi-au primit banii. Situaţia nu se compară cu un shutdown din Statele Unite ale Americii.
Fără îndoială că cel mai mult ar avea de suferit UE, care fără o Germanie funcţională nu avansează decât foarte lent.
Mult mai important este însă că, indiferent de ce coaliţie şi ce cancelar vor câştiga, la finalul unui proces îndelungat, construcţia va fi una fragilă.
Noul şef sau noua şefă a Cancelariei de la Berlin va avea de muncă pentru ca Guvernul să funcţioneze. Putinii, Erdoganii, Xi Jinpingii şi chiar Bidenii acestei lumi au un simţ extrem de fin pentru aşa ceva.
Şi nu vor ezita să arate Germaniei că ştiu cum se prezintă situaţia. Perspectivele sunt nefavorabile pentru puternicul şi influentul politician care va prelua funcţia şi moştenirea lasată de Angela Merkel.
Felix Steiner
Citeşte şi:
