Consiliul Superior al Magistraturii și-a prezentat, joi, bilanțul pe anul ce s-a scurs, ședință la finalul căreia urmează și să fie aleasă noua conducere a instituției.
La bilanț a participat și președintele Klaus Iohannis. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.
Șeful statului a ținut un scurt discurs în care a reamintit de atacul asupra Justiției și a subliniat și cu această ocazie că, pentru o reformă reală în acest domeniu esențial, e nevoie de un Parlament nou, cu o majoritate care să nu aparțină PSD.
Două judecătoare CSM cunoscute pentru opinii controversate, inclusiv prin susținerea unora dintre modificările aduse de PSD Legilor Justiției, au luat cuvântul imediat după și i-au cerut să nu politizeze ședința. Șeful statului nu le-a răspuns, în schimb a vorbit ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care și-a exprimat dezacordul cu cele enunțate de ele.
Iohannis a plecat apoi de la ședință, urmând ca plenul să aleagă noua conducere. Pentru funcția de președinte al CSM candidează judecătorii Evelina Mirela Oprina și Mihai Bogdan Mateescu. Pentru funcția de vicepreședinte, deținută în prezent de Tatiana Toader, candidează procurorul Florin Deac.
SpotMedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, cele mai importante momente și declarații de la ședința de astăzi de la CSM:
12:37 - Iohannis pleacă de la ședință fără a răspunde celor două judecătoare. După o scurtă pauză, plenul urmează să voteze noua conducere a instituției.
12:33 - Vorbește ministrul Justiției Cătălin Predoiu, amintind de situația de la CSM în era Liei Savonea: ”Nu pot să nu observ că într-un an de zile acest Consiliu și-a regăsit echilibrul, situația era extrem de tensionată anul trecut”.
Predoiu contestă și opiniile celor două judecătoare care l-au contrat pe șeful statului.
12:30 - ”Nu aș vrea să se spună că în plenul CSM se vorbește de majorități parlamentare toxice vs. majorități parlamentare progresiste, că nu e asta scopul nostru”, spune o altă judecătoare, Simona Marcu.
12:25 - Ia cuvântul judecătoarea CSM Gabriela Baltag: ”Aș vrea să vă adresez o rugăminte care vine din partea mea și a multor magistrați ai acestei țări, măcar spre sfârșitul mandatului: să nu mai aduceți dezbinare! Știu că sunteți un bun creștin și la sfârșitul vieții nu dăm socoteală pentru cât am urât, ci pentru cât am iubit.
Aș vrea să spuneți cum vă raportați la posibilitatea de a fi din nou pe val în justiție serviciile de informații. Să nu uităm că în septembrie ați dat un vot în CSAT pe această problemă”.
12:18 - Vorbește Klaus Iohannis:
- Ne revedem într-un context total atipic în acest an, marcat de pandemia de COVID-19 care a afectat întreaga lume.
- Am fost cu toții nevoiți să ne adaptăm. Răspunsul la această situație dramatică nu a fost și nu este deloc simplu.
- Măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au implicat modificări în desfășurarea procesului de justiție.
- În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depășirea acestei perioade și sunt convins că magistrații înțeleg cel mai bine acest lucru.
- Această perioadă a fost și o oportunitate pentru digitalizarea instanțelor.
- Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii.
- Într-o Românie europeană, nimeni nu e mai presus de lege. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că Justiția și buna sa funcționare nu sunt negociabile.
- Procesul de modificare a Legilor Justiției și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început.
- Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori.
- O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.
- Legislația într-un domeniu atât de important precum acela al Justiției trebuie făcută cu o largă dezbatere de un nou Parlament, cu o nouă majoritate.
- Profesioniștii din sistemul judiciar, asociațiile profesionale și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în mod optim pentru democrația noastră.
- În acest context, susținerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă.
- Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă și, de aceea, mă aștept să aveți intervenții profesioniste și obiective.
- Dați-mi voie să mulțumesc actualei conduceri a CSM care a avut un an extrem de greu și să doresc mult succes celor care vor fi aleși să conducă CSM în anul ce vine.
12:06 - Vizibil emoționată, Nicoleta Țînț oferă câteva cifre în legătură cu activitatea CSM din ultimul an. Spune că marea problemă e lipsa de personal în sistemul judiciar.
”O provocare majoră a fost aceea generată de gestionarea de resurse umane. Deși CSM s-a implicat activ, din păcate, rezultatul nu a fost cel dorit”, spune Țînț, cu vocea tremurândă.
Ea mulțumește membrilor CSM și colegilor din instanțe și parchete, pentru activitatea din acest an, desfășurată în condiții de pandemie: ”Menținerea funcțională a Justiției este esențială pentru societate”.
12:00 - Președintele Klaus Iohannis a ajuns la sediul Facultății de Drept București. El a fost așteptat de Nicoleta Țînț și Tatiana Toader pe scările facultății. Șeful statului va ține un discurs în jurul orei 12:10.
Cum funcționează CSM și cine l-a condus în 2020, după Savonea
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.
CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, cu aceeaşi durată a mandatului, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii.
În 2020, CSM a fost condus de judecătorul Nicoleta Țînț (preşedinte) şi procurorul Tatiana Toader (vicepreşedinte). În 2019, CSM a fost condus de judecătorul Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte), iar în 2018, CSM a fost condus de judecătorul Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.
