Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede eliminarea pensiilor parlamentarilor.
Iohannis a semnat decretul şi astfel legea intră în vigoare, însă beneficiarii de astfel pe pensii o pot ataca la CCR, aşa cum s-a întâmplat şi prima oară.
Aproximativ 850 de foști parlamentari sunt beneficiari ai pensiilor speciale.
Pentru că la fel ca precedenta lege pe aceeași temă - trântită de CCR pe motive extrinseci, nu de fond, după care parlamentarii rămași o vreme fără pensii și le-au primit retroactiv (inclusiv Adrian Năstase) – și cea adoptată acum are mai multe vulnerabilități și procedurale, și de fond.
Cea mai problematică este faptul că vizează și pensiile deja în plată, ale foștilor parlamentari. De acolo va veni, de altfel, și sesizarea CCR.
În ultima vreme mai ales, CCR a dat semne clare că nu mai face diferențe între tipurile de pensie și merge pe teoria dreptului câștigat.
Citiţi o analiză pe acest subiect a Ioanei Ene Dogioiu
Reforma de ochii PNRR
Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit luni, în şedinţă comună, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu, pentru votul la legea de desființare a pensiilor speciale pentru parlamentari.
Votul a avut loc în încercarea de a convinge Comisia Europeană că reforma pensiilor merge înainte conform înțelegerii și, astfel, Bruxelles-ul să accepte că România îndeplinește acest jalon din PNRR.
Amintim că aceasta este o nouă încercare de desființare a pensiilor speciale parlamentare. În 2021, aleșii au votat și atunci pentru eliminarea lor, dar legea a fost ulterior, pe 5 mai 2022, declarată neconstituțională de CCR.
În aceeaşi tentativă de reformă, miercuri a trecut de vot final legea privind pensiile speciale şi acum merge şi aceasta la promulgare.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Problema este că legea nu reprezintă o reformă reală a sistemului de pensii pentru privilegiaţi, iar impactul bugetar nu va fi semnificativ.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043!
Şi tot miercuri Parlamentul a votat legea prin care se interzice parţial cumulul pensiei cu salariul de la stat. De ce interzice parţial? Pentru că există multe categorii exceptate, precum aleşii, profesorii, cei angajaţi cu ora să aibă grijă de bătrani, copiii care au pensii de urmaş, medicii şi asistenţii, preoţii si artiştii, membrii Academiei Române, dar şi cei care lucrează în autorităţi autonome (BNR, ANRE, ASF, ANCOM).