Singurul președinte al României pe care l-a dat PSD a fost Ion Iliescu. După Iliescu, social-democrații nu au mai reușit să ajungă la Cotroceni, cu toate că au controlat cel mai adesea, singuri sau în alianță, majoritatea parlamentară. Așa că o schimbare de regim, astfel încât președintele să nu mai fie ales prin vot popular, ar prinde numai bine PSD-ului.
Cât de realizabilă este o astfel de revizuire a Constituției?
Tot ce a făcut președintele Klaus Iohannis în acest al doilea mandat a arătat că instituția președinției este din ce în ce mai irelevantă în România, spune profesorul de drept constituționa Ioan Stanomir.
PSD a avansat ideea unei treceri la un regim parlamentar. De ce?
Aș spune că nu este o noutate, pentru că la nivelul USL a existat un curent destul de influent care preconiza parlamentarizarea regimului. Este limpede că pentru Partidul Social Democrat, câștigarea alegerilor parlamentare, în sensul de a fi primul rând în ordinea preferinței electoratului, este mult mai lesnicioasă decâr câștigarea alegerilor prezidențiale.
Pe de altă parte, mandatele lui Klaus Iohannis au mai arătat un lucru: instituția șefului de stat devine din ce în ce mai irelevantă în România, iar modul în care președintele Klaus Iohannis și-a exercitat mandatul a contribuit la această consecință.
Este firesc pentru Partidul Social Democrat să gândească în termeni strategici și să socotească că o parlamentarizare a regimului i-ar permite să controleze, prin intermediul Parlamentului, și instituția șefului de stat".
Cât de posibilă este însă o revizuire a Constituției, prin care PSD să poată controla și pârghiile președinției?
E cu siguranță posibilă o astfel de modificare, nu există niciun fel de restricții în Constituție care să împiedice trecerea la un regim parlamentar.
Aș atrage atenția asupra unui fapt: noi trăim într-o stare excepțională și nicio discuție privind revizuirea Constituției nu este admisibilă pe durata stării de alertă. Chiar dacă starea de alertă nu este menționată explicit în Constituție, ca o stare excepțională, în sens larg ea este o stare excepțională și pe durata stării de alertă este inadmisibil să vorbești de orice revizuire a regimului.
Atâta vreme cât tu restrângi libertatea de circulație a cetățenilor, restrângi libertatea de manifestare a cetățenilor, nu ai dreptul să le impui cetățenilor să participe la o astfel de dezbatere.
Dar poate fi revalorizată, relegitimată instituția președinției?
Cu un alt președinte, da. Cu actualul președinte nu mai este nimic de făcut. Președintele Iohannis și-a arătat limitele, președintele Iohannis acesta este.
Și-a arătat limitele proprii. A depășit însă limitele Constituției?
În sens larg, președintele Iohannis a acționat cât se poate de departe de ce îi pot permite limitele Constituției. El a devenit practic președintele Partidului Național Liberal, prin intermediul lui Florin Cîțu. Asta și explică situația politică de acum.
Cum arată, în acest context, o nouă alianță PSD – PNL?
Nu e nicio noutate. Partidul Social Democrat a fost, este și va fi probabil cel mai important partid politic din România. Cu asta trebuie să ne împăcăm. Atâta vreme cât schimbările din societate nu vor produce declicul necesar, PSD va rămâne ceea ce este.
Partidul Național Liberal este un partid care poate face alianță cu PSD, USR este un partid imatur, care și-a dovedit din plin imarturitatea, iar AUR este cel mai important competitor, atât pentru PNL, cât și pentru PSD.
Etapele revizuirii Constituției
Potrivit articolului 81 din Constituţia României, "preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.