Crește numărul liberalilor care se dezic de votul colegilor din Senat, care au aprobat pragul de 250.000 de lei sub care abuzul în serviciu nu mai constituie infracțiune.
Cristian Băcanu, vicepreşedintele PNL şi membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, cere conducerii partidului să spună cine a luat decizia de a susține acest prag.
Băcanu afirmă că liderii PNL trebuie să explice cum s-a ajuns în situația ca doar 1-2 persoane să decidă pentru întregul partid.
”Punctual, cred că toți membrii Partidului Național Liberal trebuie să primească răspuns la următoarele întrebări:
- Cine a luat decizia ca PNL să susțină un prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu?
- În ce for al partidului / în ce format s-a luat această decizie?
- Cu cine din partid s-au consultat cei care au luat această decizie?
- Cine își asumă în interiorul partidului, dar și public, eroarea uriașă de a impune acest vot privind abuzul în serviciu grupului de senatori PNL? Votul din Senat asupra abuzului în serviciu reprezintă o greșeală impardonabilă.
- Cine își asumă faptul că partidul funcționează fără a avea întâlniri statutare în care să se ia deciziile importante și că această manieră de conducere este una păguboasă pentru interesele națiunii dar și pentru interesele partidului?”, scrie Cristian Băcanu pe Facebook.
Totuși, vicepreşedintele PNL îi apără pe senatorii liberali, care au votat în masă pragul de 250.000 de lei, afirmând că au fost niște victime și nu au făcut altceva decât să respecte instrucțiunile venite.
”Din păcate, primele victime ale acestui mod de a face politică au fost chiar senatorii liberali și comunicatorii partidului, care nu au făcut decât să respecte instrucțiunile venite, punându-se astfel chiar pe ei într-o situație extrem de complicată.
Cred că a venit timpul ca împreună să producem o schimbare a modului în care se iau decizii în partid și mai ales să schimbăm modul în care ne raportăm la societate. Cred că a venit momentul să ne întoarcem cu toții către cetățeni, să ascultăm ce ne spun oamenii și să luăm deciziile în urma consultării românilor”, precizează Băcanu.
Critici și de la Rareș Bogdan, promisiuni de la Raluca Turcan
Și europarlamentarul liberal Rareş Bogdan a criticat dur PNL și întreaga coalție de guvernare după ce Senatul a aprobat proiectul de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.
Acesta spune că OUG 13 a fost reinventată cu ajutorul partidului din care face parte și acuză că principalii promotori și inițiatori ”stau pitiți și tac ticălos”.
La rândul său, imediat după vot, deputatul PNL Raluca Turcan a afirmat că pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este o greșeală care trebuie corectată la Camera Deputaților.
Amintim că senatorii PSD, PNL și UDMR au votat toţi „pentru” legea care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei, în timp ce senatorii USR şi neafiliaţi (printre care Diana Şoşoacă) au votat „împotrivă”. AUR s-a abținut.
Cine a decis pragul de 250.000 de lei
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a recunoscut că, duminică, coaliția de guvernare a admis instituirea pragului valoric de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu.
Predoiu explică și de ce a propus ulterior un prag de 9.000 de lei: dacă ar pune un prag simbolic de 1 leu sau 1 euro pentru incriminarea abuzului în serviciu, nu ar fi respectată decizia CCR, care prevede clar că suma nu trebuie să fie una derizorie.
"O decizie cu un plafon simbolic de un leu, un euro, cum s-a mai discutat, nu ar fi constituțională, nu respectă toate considerentele Curții Constituționale. În ceea ce privește plafonul propus de Ministerul Justiției, ne-am raportat la un număr de salarii medii pe economia națională, respectiv 3 salarii medii pe economia națională, și este o bază de discuție pentru Camera Deputaților", a declarat Predoiu pentru TVR.
Însă chiar ministrul Justiției spunea miercuri seară că nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Altfel spus, CCR nu a impus nici pragul de 250.000 de lei, nici pe cel de 9.000 de lei.