Dezvăluiri din scandalul USR: excluderi, obsesia controlului, suspiciuni privind cheltuirea banilor publici. „Toată lumea caută un refugiu pentru a scăpa de prigoană". Câți vor pleca? - Interviu

Dezvăluiri din scandalul USR: excluderi, obsesia controlului, suspiciuni privind cheltuirea banilor publici. „Toată lumea caută un refugiu pentru a scăpa de prigoană". Câți vor pleca? - Interviu

Secretariatul general al USR, care administrează banii publici primiți de partid ca subvenție, a blocat accesul la documente al echipei de auditare alcătuită din experți financiari. Auditul fusese propus de Dacian Cioloș după ce a devenit președinte al partidului, a dezvăluit deputatul USR, Andrei Lupu.

Publicitate

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Andrei Lupu face acuzații grave la adresa echipei restrânse de conducere a USR și prevestește că Dacian Cioloș ar putea fi urmat de foarte mulți membri într-o nouă construcție.

Iată principalele declarații:

  • Adevăratele decizii ale USR se iau într-o cameră închisă, în care nu aude nimeni ce se întâmplă. Cea mai mare parte a membrilor e ignorată de la discuțiile importante.
  • Echipa de conducere restrânsă Barna-Drulă-Ghinea este condusă de teama pierderii controlului.
  • Disciplina trebuie obținută și prin decizii legitime, la care partidul trebuie să simtă că ia parte, că le poate influența. Această legitimitate nu mai există.
  • Dacian Cioloș a fost rupt și el de posibilitatea unei reforme interne.
  • Dacian Cioloș a propus două auditări: în privința modului în care au fost administrați banii până în acel moment și în privința modului în care s-au desfășurat alegerile în cadrul filialei Diaspora, cea mai mare după București. Ambele au fost aprobate în BN și apoi blocate.
  • Toată lumea caută un refugiu pentru a scăpa de prigoană. Și sunt membri din diverse filiale care au ajuns să se transfere în filiale unde știu că nu vor fi sancționați: Brașov, Prahova, Mureș. Până și transferurile sunt anulate pentru a se putea aplica sancțiuni.
  • Echipa restrânsă de conducere nu își face griji în privința viitorului USR. Partidul are un nucleu care le poate asigura intrarea în Parlament. Și asta le dă liniște.
  • Opoziția USR nu trebuie să însemne doar critici nesfârșite, câteodată populiste, față de acțiunile guvernanților.
  • Proiectul de Cod electoral este blocat în USR pentru că nu atrage atenția.
  • Un partid de opoziție trebuie să își promoveze agenda inclusiv prin discuții cu alte partide.
  • Vlad Voiculescu nu s-a disociat de Dacian Cioloș, vom vedea cum se va poziționa în perspectiva alegerilor interne.
  • USR seamănă din ce în ce mai mult cu partidele-sistem din România.
Fostul ministru Teleman a demisionat din USR, se anunță și alte demisii în această săptămână. Dvs ați decis dacă plecați?
Publicitate

Indiferent dacă îmi doresc sau nu, cei ca mine, cu voce mai critică în partid, vor fi treptat marginalizați și se va ajunge la excludere sau demisie forțată. Se întâmplă asta de luni de zile cu mulți membri, mai mult sau mai puțin cunoscuți.

Chiar acum are loc un scandal în partid tocmai pentru că fostul lider al organizației Diaspora, Emanuel Stoica, este împiedicat să ajungă în Biroul Național (BN) printr-o procedură disciplinară declanșată pentru că, pe un grup intern, ar fi postat un mesaj mai critic la adresa echipei de conducere restrânsă.

Cine e echipa restrânsă?

Dan Barna, Cătălin Drulă, Cristian Ghinea și e deja suficient.  Se tem de critica internă și soluția lor este să marginalizeze orice voce critică. Toți sunt oameni competenți și de admirat pentru activitatea și ideile lor, dar, din păcate, în interior sunt conduși de teama de pierdere a controlului. Și asta duce la abuzuri, marginalizări și excluderi.

Pentru mine e clar că în fața modului agresiv de conducere cineva trebuie să-și asume ce e mai important de spus. Îmi asum și consecințele care pot duce la excludere sau forțarea demisiei.

Ca membru al BN, ca președinte de filială, am luat parte la multe dezbateri în ultimii ani și observ că în ultimele luni se merge spre o restrângere maximă a puterii de a lua decizii. Dacă în mandatul lui Dacian Cioloș aveam ședințe de BN lungi de 3-4 ore de două ori pe săptămână, acum avem ședințe de 30-40 minute o dată la 2-3 săptămâni, pentru decizii administrative: o închiriere de sediu, un contract de prestări servicii etc.

Adevăratele decizii se iau într-o cameră închisă în care nu aude nimeni ce se întâmplă. Cea mai mare parte a membrilor e ignorată de la discuțiile importante din teama de transparență și pierderea controlului.

USR e alcătuit din oameni buni și competenți, nu la fel de obedienți ca în alte partide.

Obediență sau disciplină încearcă să obțină actuala conducere?

Nu se poate spune că lipsește disciplina. Dar ea trebuie obținută și prin decizii legitime la care partidul trebuie să simtă că ia parte, că le poate influența. Această legitimitate nu mai există, deși USR și-a dorit să își legitimeze continuu echipa de conducere.

Dacian Cioloș, deși de la partidul mai mic, a obținut o majoritate clară la alegeri, însă a fost rupt și el de posibilitatea unei reforme interne.

Cum a fost rupt?

Au fost două momente foarte importante. A existat un sondaj intern care îl dădea pe Dacian Cioloș cu cele mai mari șanse de a reprezenta partidul la prezidențiale, ceea ce a generat o reală teamă între ceilalți membri ai echipei de conducere.

Teama de ce? Mai dorea cineva să candideze?

Cu siguranță existau ambiții. Dan Barna a candidat, foarte posibil Cătălin Drulă. 

În al doilea rând, a existat o temere de deschidere față de societatea civilă. Dacian Cioloș a propus această deschidere, includerea unor reprezentanți ai societății civile în luarea unor decizii importante pentru partid: validarea politicilor publice, a unor persoane promovate de partid. Este ceea ce a și dus la forțarea demisiei lui Dacian Cioloș.

Ce rol ar fi trebuit să aibă societatea civilă în luarea deciziilor? Strict consultativ sau recomandările ar fi fost obligatorii pentru conducere?

Decizia revine organelor interne. Era vorba despre formarea unui organ consultativ, format din reprezentanți ai societății civile, chiar cei care ne-au criticat, ceea ce face bine unui partid.

S-au rostit atunci nume care au creat repulsie, precum Valeriu Nicolae, unul dintre cei care doreau în mod autentic o reformă USR, nume de universitari care, la fel, au înspăimântat echipa majoritară de conducere.

Ați spus că dlui Cioloș i-a fost forțată demisia. Ce a ieșit  în spațiul public a fost că, dimpotrivă, domnia sa a folosit demisia ca pe o pârghie de presiune.

Și-a asumat când a candidat un program de reformă care includea și aceste lucruri. Ar fi fost în situația de nu realiza reformele, deci de a-i fi mințit pe cei care l-au ales. A preferat să renunțe la funcție.

Este adevărat că dlui Cioloș i-a fost blocată în BN o auditare a cheltuirii banilor publici încasați, ca subvenție, de USR?

Dacian Cioloș a propus două auditări: în privința modului în care au fost administrați banii până în acel moment și în privința modului în care s-au desfășurat alegerile în cadrul filialei Diaspora, cea mai mare după București. Ambele au fost aprobate în BN și apoi blocate.

Cum adică?

În cazul auditării alegerilor, argumentul, absolut pueril, a fost: contractantul serviciilor de audit e filiala Diaspora, iar președintele ei nu vrea să semneze cererea de auditare formulată către societatea terță de auditare.

Toată lumea știa în partid că acolo au fost niște probleme grave, de exemplu, zeci de voturi de pe un singur IP. Deci aici neîncrederea s-a propagat ca bulgarele de zăpadă în partid.

În cazul auditului financiar, problema e chiar mai gravă. Secretariatul general, care administrează acești bani, a blocat accesul la documente al echipei de auditare alcătuită din experți financiari.

Deci BN a aprobat auditul, iar secretariatul general a refuzat auditorilor accesul la documente privind cheltuirea de către partid a banilor publici primiți ca subvenție?

Corect.

Aveți suspiciuni privind cheltuirea banilor publici?

Nu am avut acces la acte. Simplul fapt că nu s-a dat acces ridică semne de întrebare desigur.

Există în interiorul USR platforma „Curaj”, alcătuită și din foști USR, ca Allen Coliban, și din foști PLUS, care propune o schimbare de leadership. De ce nu v-ați alăturat lor?

Sunt mai mulți membri nemulțumiți. Unii și-au dat deja demisiile, unii au fost excluși. Unii beneficiază de o protecție pentru a nu fi excluși și își asuma să dea o ultimă luptă internă pentru transparentizarea partidului.

Îi susțin pe prietenii din „Curaj”, dar ei sunt grupați în jurul unor lideri de filială care nu pot fi demiși, cum este Alen Coliban. Toată lumea caută un refugiu pentru a scăpa de prigoană. Și sunt membri din diverse filiale care au ajuns să se transfere în filiale unde știu că nu vor fi sancționați: Brașov, Prahova, Mureș.

Fostul lider Diaspora s-a transferat în filiala Brașov, dar i-a fost anulat transferul pentru a fi exclus și a nu ajunge în BN.

Totuși, decât plecarea din partid, nu e mai eficientă întărirea unei asemenea platforme?

Cât timp vedem că până și transferurile sunt anulate pentru a se putea aplica sancțiuni, îmi păstrez semne de întrebare legate și de această formă de rezistență care are toată susținerea mea.

Ce ar urma? Un USR mai mic și un partid nou?

Echipa restrânsă de conducere nu își face griji în privința viitorului USR. Partidul are un nucleu care le poate asigura intrarea în Parlament. Și asta le dă liniște, deși partidul a demonstrat că poate merge mai sus.

O alternativă funcțională este o soluție pentru cei care nu pot accepta doar să spere la o nouă funcție în 2024. Ea poate aduce membri interesați de alt mod de a face politică, care să propună idei noi, diferite, chiar dacă va exista un trunchi comun. În USR sunt mulți oameni cu idei bune de reformă, dar nu sunt lăsați să se exprime.

Una dintre nemulțumirile principale se referă la modul în care este înțeleasă opoziția USR. Ea nu trebuie să însemne doar critici nesfârșite, câteodată populiste, față de acțiunile guvernanților. Am fost aleși acolo pentru a furniza. 

Din păcate, nu am văzut mari proiecte puse pe masă public de USR, deși intern sunt vehiculate foarte multe. Cred că e datoria unui partid din opoziție să încerce să obțină și promovarea unor legi care să ajute la reformarea României, chiar dacă asta poate însemna și un compromis în negocierea cu alte partide din Parlament.

E datoria noastră să facem asta, am fost aleși în 2020 promițând unele lucruri, trebuie să și livram din ele.

Adică, după cum spune Cătălin Teniță, mai puțin cu ranga, mai mult cu colaborarea pragmatică?

Da, am și lucrat cu Cătălin la mai multe proiecte care nu au obținut susținere internă, din cauza marginalizării celor care nu sunt aliniați echipei de conducere. Amândoi am fost aleși membri ai BN, dar nu facem parte din acel nucleu care decide ce promovează USR.

Îmi puteți da un exemplu de asemenea reforme refuzate de conducerea USR?

Cel mai recent este proiectul care privește reforma electorală. Am lucrat împreună cu Cătălin Teniță și profesioniști în domeniu la un Cod electoral de 250 de articole, au existat dezbateri publice. E blocat la nivelul BN pentru că nu e momentul să vorbim acum despre el, nu atrage atenția și nu are suficientă susținere publică.

Dar misiunea noastră nu este doar să atragem atenția, să facem spectacol, ci să reușim să impunem niște reforme. Și în domeniul electoral sunt convins că sunt subiecte cu care pot fi de acord și alte partide cât timp toate instituțiile spun că e nevoie de reformă.

Un partid de opoziție trebuie să își promoveze agenda inclusiv prin discuții cu alte partide. Dacă alegătorii vor vedea că ceea ce am propus s-a îndeplinit,  nu cred că vor fi dezamăgiți că proiectele au avut și voturi de la PSD, PNL sau UDMR. Bineînțeles nu de la AUR, care trebuie izolat cu un cordon sanitar.

Cu AUR ați semnat totuși moțiunea de cenzură.

Semnăturile au fost strânse în cadrul grupului USR, s-a discutat rapid în cerc restrâns cu alte partide de opoziție, PSD și AUR. Nu a existat o dezbatere formală și o decizie clară că semnăm cu PSD sau AUR, ci au fost trimiși liderii de grup să obțină semnături de la cine puteau obține.

PSD a pus condiții, a fost aleasă varianta facilă AUR, nu m-am simțit confortabil să îmi găsesc semnătura pe lista pe care erau și cele de la AUR și nu m-aș simți nici pe viitor.

Vlad Voiculescu, liderul USR București, fost PLUS, s-a disociat de disidenți, implicit de dl Cioloș. Cum vă explicați?

Vlad nu s-a disociat de Dacian Cioloș, ci a spus că rămâne în partid. În București sunt foarte mulți aleși locali în consiliile de sector, în CGMB care și-ar pierde funcțiile dacă ar demisiona din partid. Am vorbit cu mulți dintre ei, sunt la fel de nemulțumiți, dar vor să-și duca mai departe mandatele.

Nici în grupul Curaj nu-l văd pe V. Voiculescu, nu are poziții critice explicite față de noua conducere.

Vom vedea cum se va poziționa în perspectiva alegerilor interne. Rămâne de văzut. Și Bucureștiul este un refugiu pentru cei prigoniți în alte filiale.

Exista și suspiciunea că dl Cioloș face din opoziția la actuala conducere un proiect personal pentru că e obișnuit cu partide de lider cum a fost PLUS.

Anul trecut Dacian Cioloș i-a propus lui Dan Barna să nu candideze niciunul la președinția partidului. Ar fi putut fi Cătălin Drulă, Vlad Voiculescu etc.

Dar a existat teama lui Dan Barna de a pierde controlul. L-a interesat mai mult viitorul lui decât al partidului.

Grupul celor care se pregătesc să-l urmeze pe Dacian Cioloș nu e foarte mare din ce se profilează pe surse. Cât de mare apreciați dvs că va fi?

Sunt foarte mulți membri care ar putea demisiona, chiar dacă vocea lor se aude mai puțin.

Credeți că e timp de construire a unui nou partid până la alegeri?

În 2017-2018, PLUS a fost construit din nimic de o echipă puternică, alături de oameni care au avut aceeași viziune. Este timp, mai ales dacă se va pune în fața electoratului un nou set de idei atractive, un nou mod de a face politică decât acesta, osificat, din USR.

Așa cum arată USR, sub actuala echipă de conducere care dorește să păstreze puterea cât mai concentrată la vârf,  mă tem că seamănă din ce în ce mai mult cu partidele-sistem din România.

Ați avut vreo discuție cu conducerea USR, ați primit vreun semnal că vor să evite fracturi?

Discuții au fost constant de la ultimul congres. S-au dat semnale de disponibilitate la consens, însă când a fost vorba despre acțiune, s-a aplicat regula majorității care decide cum îi e bine ei, nu partidului.

Mai e cale de recâștigare a încrederii?

Și public, USR e în scădere permanentă în încrederea cetățenilor. Este și un efect al disensiunilor interne. Noi tot așteptăm acțiuni, dar așteptarea nu mai poate dura la nesfârșit.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇