A treia cale: USR are nevoie de schimbare de leadership. Nu rezolvăm nimic cu ranga și trei discursuri de la Bruxelles. Prea mult focus pe publicitate și poza cu steagul în spate - Interviu

A treia cale: USR are nevoie de schimbare de leadership. Nu rezolvăm nimic cu ranga și trei discursuri de la Bruxelles. Prea mult focus pe publicitate și poza cu steagul în spate - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Oamenii s-au săturat de trosneli fără rezultat. Putem să fim cocoși în arenă, dar la finalul celor 4 ani, lumea ne va întreba: ce ați făcut? „Am țipat la TV în fiecare zi” nu cred că e răspunsul corect. E important să lăsăm ranga la locului ei și să arătam că putem să fim și colaborativi, afirmă deputatul USR Cătălin Teniță.

Într-un interviu acordat spotmedia.ro, Cătălin Teniță a explicat care e situația actuală din USR, de ce partidul nu crește și ce ar trebui remediat: "nu mai trebuie să mergem pe mesajul negativ al anilor 2017-2019, ci să furnizăm soluții reale, pozitive, la problemele reale ale României.

Dincolo de orice, e nevoie să începem dialogul profund cu membrii de partid, zona de ONG și cea antreprenorială. Trebuie să simtă că îi reprezentăm. Marea noastră problemă e că oamenii ne văd reticenți la colaborarea cu alte partide, cu alte structuri. Modul de politică europeană e al colaborării și al compromisului pentru schimbarea societății”.

Cătălin Teniță face parte din Platforma „Curaj pentru România”, a treia cale din USR, care a anunțat că va avea un candidat la alegerile interne.

Care este acum starea USR?

Aș începe cu partea bună: USR este singura forță politică democratică și liberală, nu numai din Opoziție, cu valori puternice europene, care poate să scoată România din marasm. Și în această privință nu există nicio diferență de viziune în USR.

Pe de altă parte, poate în ultimii 3 ani nu am reușit să livrăm la nivelul la care ne-am dorit și mai ales și-a dorit electoratul.

Liberal spuneți, nu neomarxist? Asta este eticheta care v-a fost atribuită.

De către cei care sunt aproape de definiția fascismului. Dar nu aș vrea să ne batem în etichete. Mai ales că și mai mulți ne-au lipit eticheta de libertarieni. Ce suntem, totuși?

În USR avem de la libertarianism, dar nu extrem, până la social liberalism de tip Suedia.

Neomarxismul presupune în primul rând redistribuire majoră și proprietate comună, lucruri în care noi nu credem. Nu credem nici în favorizarea unei clase sociale.

Ce n-a mers la și cu USR?

Poate faptul că am fost mai puțin coerenți decât trebuia. Poate dialogul cu societatea civilă, cu votanții nu a fost suficient. Poate nu am avut abilitatea politică de a impune la guvernare reformele promise.

Cert e că noi percepem nevoia unei schimbări de leadership în interiorul USR, pentru a ne atinge potențialul electoral în perspectiva lui 2024.

Când ați lansat platforma pentru alegerile de anul trecut, spuneați: „un stat responsabil începe cu un partid responsabil”. S-a comportat USR ca un partid responsabil?

Greu de discutat în alb și negru. Nu ieșirea USR de la guvernare a fost marea problemă, ci mai degrabă intrarea fără un plan concret de măsuri, procese și mai ales reforme, agreate în coaliție.

În navitatea noastră am crezut că lucrurile se vor face: semnăm acum și vedem pe parcurs.

Există o demoblizare evidentă a electoratului și activului dvs, despre care îmi vorbea chiar dl Cioloș în ianuarie, ca urmare a ieșirii de la guvernare.

La momentul acela, din analize părea că electoratul și membrii merg mai degrabă pe ieșire. Pe de altă parte, poate că percepția de imaturitate nu e legată neapărat de ieșire, cât de o imaturitate în comunicare.

Da, eu cred că trebuia să ieșim, dar să prezentăm mai bine motivele. Deficitul de comunicare a unei decizii bune s-a văzut.

Ar fi fost mai bine dacă eram partenerul junior al unei coaliții de același tip cu actuala?

S-ar fi pus problema să fie o astfel de coaliție?

Asta ar fi dorit PNL, o coaliție liniștită.

Miniștrii USR au demisionat, nu au fost revocați, demiși. Într-o ecuație cauză-efect, ca urmare a demisiilor, a ajuns PSD la guvernare. Nu aveți deci o responsabilitate pentru că s-a ajuns la această coaliție?

Evident că am fost parte a opțiunilor care au dus aici. Pe de altă parte, am fost împinși pe scări și nu știu dacă era mai bine să fi rămas.

Pentru venirea PSD la guvernare nu avem o responsabilitate, pentru că această venire fusese prefigurată.

Cum ar fi ajuns PSD să guverneze, dacă USR nu demisiona?

E greu de găsit o variantă tehnică. Probabil s-ar fi ajuns la o formulă în care USR să fie decimat în Guvern și am fi ajuns tot acolo.

Aveți 11-12% potrivit sondajelor publicate.

Da, cam acolo suntem.

Cum vă propuneți să creșteți? În primul rând, să recuperați electoratul pe care l-ați pierdut din 2019 încoace.

În „echipa Curaj” ne-am schițat o serie de măsuri. Din perspectiva mea, dincolo de orice, e nevoie să începem dialogul profund cu membrii de partid, zona de ONG și cea antreprenorială. Trebuie să simtă că îi reprezentăm.

Și o putem face prin dialog,  prin rezolvarea problemelor lor și, esențial, prin crearea unor proiecte care să îi entuziasmeze.

Un partid câștigă pe emoție. Ea poate să fie negativă, ca în 2019 la europalamentare și de acolo scorul de 22-23 %. Plus faptul că la europalamentare se poate vota oriunde, nu doar în circumscripția de domiciliu.

În 2019 oamenii considerau că USR răspunde furiei lor. Nu mai există această furie, ci mai degrabă demoralizarea, disperarea, lipsa de șanse, nu doar în politică, ci și în viața socială, economie.

Ce trebuie să facem noi este să transmitem emoție pozitivă generând soluții, în primul rând, pentru electoratul nostru esențial.

USR este cuplat acum la agenda cetățeanului?

Soluțiile noastre sunt mai adecvate pe termen lung decât ale coaliției, dar nu sunt discutate suficient cu zona de experți și în media.

Există percepția că ați rămas cumva captivi în teme, importante desigur, dar care țineau agenda altor ani. Plus, ieșirile liderilor USR, în frunte cu dl Drulă, sunt mai degrabă mesaje negative, dar foarte puțin de viziune.

Da, noi nu mai trebuie să mergem pe mesajul negativ al anilor 2017-2019, ci să furnizăm soluții reale, pozitive,  la problemele reale ale României.

Am colegi în Parlament care au soluții la probleme, dar ele nu sunt agreate într-o viziune de schimbare societală comună a partidului, care apoi să fie transmisă publicului.

Care este starea de spirit pe falia USR-PLUS? Există pericol de rupere?

Eu sunt din a treia cale, care consideră că lucrurile sunt mai complexe decât USR vs PLUS. Am venit din zona societății civile și m-am afiliat PLUS, considerând că acolo sunt oamenii ceva mai compatibili cu mine ca stil. La valori suntem similari.

Nu cred că separația se face între oamenii veniți din PLUS și din USR.  În „Curaj”, de exemplu, sunt și, și. Falia este între oamenii care au fost fideli unei echipe și cei fideli altei echipe.

Centriștii văd o formulă dincolo de echipe, care trebuie crescută și menținută. Ruperea în partidulețe nu e o soluție. Lucrurile devin mai structurate când un partid e mai mare, nu mai mic.

Spuneați că e nevoie de o schimbare de leadeship, „Curaj” va avea candidat la alegerile interne. Dl Drulă nu vi se pare un lider suficient de puternic și reprezentativ? Cu ranga a devenit cel mai popular ministru USR.

Mie îmi e foarte simpatic Cătălin. Dar e important să existe și alte variante de leadership. E nevoie și de viziuni mai fără rangă, mai cu zâmbetul pe buze și dispoziție către colaborare.

Marea noastră problemă, care ne poate scădea scorul, e că oamenii ne văd reticenți la colaborarea cu alte partide, cu alte structuri.

E important să lăsăm ranga la locul ei și să arătăm că putem să fim și colaborativi.

Și mai e un răspuns foarte simplu la întrebare: suntem la 11% și nu părem să ridicăm acul.

Cu cine v-ați vedea colaborând?

În Parlament, eu lucrez cu anumiți colegi din PNL, din PSD și din UDMR, în funcție de proiecte. Am o părere foarte bună, de exemplu, despre Mara Calista de la PNL, Maya Teodoroiu de la PSD sau de Andrea Csep de la UDMR. Sunt persoane împreună cu care am inițiat proiecte și le-am trecut.

E foarte important să înțelegem că în 20% din subiecte suntem profund pe alte poziții, în 10% nu vom putea cădea de acord vreodată, dar există și subiecte în care putem lucra împreună. Sunt mai mult chestiuni de organizare decât dispute ideologice.

Alegerile din societățile europene nu produc majorități puternice și, de aceea, modul de politică europeană e al colaborării și al compromisului pentru schimbarea societății.

Nu vă e teamă că astfel veți enerva și îndepărta electoratul dvs radical care asta vrea: răngi și emoție negativă?

Pe cifre mai degrabă oamenii s-au săturat de trosneli fără rezultat. Putem să fim cocoși în arenă și în fiecare zi să-i trosnim pe ceilalți, dar la finalul celor 4 ani, lumea ne va întreba: ați fost plătiți jumătate de milion de euro, sau câți or fi, dar ce ați făcut de banii ăștia?

„Am țipat la TV în fiecare zi” nu cred că e răspunsul corect. Fiecare dintre noi trebuie să-și justifice banii și prin ce a făcut, nu numai prin show.

Există reproșul, din zona PLUS mai ales, că partidul a fost confiscat de echipa Barna-Drulă-Ghinea. Împărtășiți nemulțumirea?

Sunt două aspecte. Regula oricărei democrații este că majoritatea ia deciziile.

În practica, în USR există o majoritate solidă, bloc în 99% din cazuri, alcătuită din echipa Barna, care a obținut 14 din 24 de locuri în BN.

Din perspectiva mea, tendința este ca decizia să fie mai degrabă negociată în interiorul acestei majorități decât discutată și adoptata consensual.

A doua problemă este modul în care se aleg reprezentanții în birourile locale, județene și apoi național. Printr-o procedură care face ca o majoritate mică să determine o majoritate mare, poate chiar absolută de reprezentanți.

Deci problema nu e că majoritatea decide, ci că minoritățile nu sunt luate în discuție.

Cum veți alege candidatul platformei „Curaj”? Înțeleg că prin votul membrilor, la fel cum va fi ales și președintele.

Sunt două aspecte. Noi vom dedica această vară activității în partid și redinamizării lui. Vom merge prin cât mai multe filiale, candidați sau nu, într-un tur pentru a vorbi cu membrii partidului, dar și cu zona proximă: antreprenori, societate civilă interesată de viața politică, jurnaliști.

Le vom spune ce vrem să facem pentru a le arăta că suntem o soluție reală.

Adică ieșiți din bulă.

Exact! Era ușor să facem trei videoclipuri și să votăm pe WhatsApp. Trebuie să arătam că suntem un partid viu.

Candidatul va fi selectat în urma acestui turneu de către membrii care au aderat la acțiunile „Curaj” sau care vor adera de acum înainte la Carta „Curaj”.

Dorința noastră e să fie cât mai mulți oameni care să aibă ceva de spus, inclusiv tineri poate consilieri într-o comună. Chiar dacă nu vor avea prima șansă, vor avea o platformă, astfel încât în alte competiții să plece cu o vizibilitate.

Dacă vor fi aceiași „suspecți de serviciu”, nu vom reuși să facem o clasă politică proaspătă.

Veți candida?

Da. În primul rând. pentru că nu am avut o candidatură extinsă în partid și din cauza pandemiei nu am apucat să văd filialele. Am niște proiecte în zona parlamentară legate de susținerea comunităților locale - bibliotecile ca hub-uri de cunoaștere, masa caldă, drepturi sexuale, de reproducție/trafic de persoane, energie regenerabilă.

Vreau să promovez aceste proiecte. Dacă noi nu furnizăm soluții la problemele omenilor, vorbim de pomană.

Nu rezolvăm nimic cu ranga și cu trei discursuri de la Bruxelles. E prea mult focus pe publicitate și poza cu steagul în spate, nu pe problemele reale. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇