”Să blochezi dreptul unei minorități din Parlament să verifice dacă mai există o majoritate care să sprijine guvernul este foarte grav”, spune viceliderul deputaților USR Silviu Dehelean, în opinia căruia ”Guvernul începe să funcționeze dincolo de Constituție”.
Moțiunea de cenzură depusă împotriva guvernului Cîțu a scos la iveală o serie de inginerii care amintesc de perioada în care social-democrații Florin Iordache și Eugen Nicolicea dirijau lucrurile în Parlament în favoarea propriului partid, unele dintre ele fiind chiar inspirate din acele vremuri.
Deși Curtea Constituțională a statuat negru pe alb, prin Decizia 1525/2010, că „împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei”, cam asta se încearcă în aceste zile în Parlament.
Unul dintre momentele cheie a fost cel de luni, când PNL a încercat să stopeze parcursul moțiunii trimițând listele cu semnături la Comisia de statut pentru o verificare de vreo două săptămâni, deși toți semnatarii puteau fi întrebați personal și problema rezolvată în câteva ore.
Ludovic Orban a declarat că propunerea nu a trecut la vot, dar colegul său de partid Florin Roman l-a contrazis vehement, susținând că ar fi existat numărul de voturi necesare, ironizându-l pe președințele Camerei Deputaților.
”Nu a trecut. A fost 9-7 și doi ’prezent nu votez’. Din 18 era nevoie de o majoritate de 10”, ne-a declarat deputatul Ovidiu Ganț, membru al Comisiei pentru Regulament și unul dintre cei cei doi care nu au votat propunerea PNL, alături de Ludovic Orban.
Miercuri, președinții celor două camere, Ludovic Orban și Anca Dragu, au continuat, pas cu pas, procedura demarată săptămâna trecută, convocând pentru joi un plen reunit și o ședință a Birourilor Permanente reunite, pentru citirea moțiunii de cenzură, urmând ca ea să fie dezbătută ”după 3 zile”, conform Constituției.
În aceeași zi, Guvernul Cîțu a sesizat Curtea Constituțională, care a fixat un prim termen pe 15 septembrie, urmând ca o decizie să se ia mult mai tarziu, probabil în preajma congresului PNL.
”Cu acest apel la CCR, Cîțu ajunge să se sprijine pe Dorneanu, vă dați seama? Nu era suficient Ciolacu, acum merge și își pune soarta în mâinile lui Dorneanu…. Probabil că demersul acesta are ca scop și ridicarea unor obiecții de către PSD: ’Noi nu putem să luăm parte la dezbatere câtă vreme nu vedem exact ce zice Curtea’, deși o sesizare nu oprește procedura, nu o suspendă, nu există așa ceva”, ne-a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, vicepreședinte al Comisiei Juridice și secretar al Comisiei pentru regulament din Camera Deputaților, ale cărui opinii vă invităm să le citiți în continuare:
Guvernul începe să funcționeze dincolo de Constituție
”E clar că e o încercare de tergiversare și de blocare a unui demers constituțional corect din punct de vedere procedural. E un demers politic și nu are nicio legătură cu regulamentele, cu Constituția.
Este foarte grav. Să blochezi dreptul unei minorități din Parlament să verifice dacă mai există o majoritate care să sprijine guvernul este foarte grav. Și nu s-a mai întâmplat până acum.
Iar când lucrăm la nivelul acesta, al Constituției, când vorbim despre funcționarea instituțiilor, de sisteme de tip checks and balances, ce sancțiuni poți să dai? Sunt niște chestiuni stabilite, iar prezumția este că oamenii care reprezintă poporul ajung acolo măcar cu o bună-credință față de regulamente și de proceduri.
Nu poți să confiști puterea, pentru că am trece în altă zonă. Dacă în acest moment nu mai există o majoritate parlamentară care să susțină guvernul și nu se permite verificarea acestui lucru, practic Guvernul începe să funcționeze dincolo de Constituție”.
Birourile permanente nu au drept de decizie
”În regulament, termenul este ’se prezintă’. Moțiunea de cenzură ’se prezintă birourilor permanente’. Birourile permanente reunite nu au vreun drept de decizie asupra moțiunii sau asupra semnăturilor sau asupra a orice.
Singurii care pot să conteste semnăturile respective suntem chiar noi, cei care am semnat. Adică eu pot să mă duc să zic ’Ia, uite, ce-au făcut colegii mei, m-au semnat în fals, iar eu nu vreau să semnez moțiunea asta’. Dar nu există niciun caz de parlamentar care să nu își asume semnătura și să nu și-o susțină.
A mai existat o situație similară în 2018, când PNL și USR au convocat o sesiune parlamentară extraordinară. Exact în același fel s-au desfășurat atunci discuțiile. Claudiu Năsui era reprezentantul nostru în BP, iar Gerea (ALDE) și Mihălcescu (PSD) îi spuneau că nu e semnătura lui, că s-au uitat ei pe prezență și nu e la fel.
Argumente care sunt acum readuse, de parcă s-ar fi inspirat din stenograma acelei discuții. Atunci s-a terminat prin faptul că au închis ședința și nu s-a mai convocat sesiunea. Un abuz”.
Plenul e suveran
”Este clar că suntem într-o zonă în care n-am mai fost pentru că până acum. Nu a existat niciodată o situație în care Birourile Permanente să se opună stabilirii calendarului unei moțiuni de cenzură.
Regulamentele sunt destul de clare: în 5 zile se citește moțiunea și câtă vreme izvorul prevederilor este Constituția, care stabilește că moțiunea se depune de către 25% dintre parlamentari și se votează după 3 zile de la citire, nu poate fi contestat faptul că o astfel de procedură nu poate fi blocată, altfel ieșim din zona statului de drept. Înseamnă că răpești dreptul parlamentarilor de a supune controlului Guvernul.
Acum se dorește să se constate dacă mai există o majoritate. Or, câtă vreme nu au reușit să obțină cvorumul în ședințele BPR, președinții camerelor au făcut ceea ce cred și eu că era normal să facă: au convocat o ședință de plen.
Plenul Parlamentului este suveran, este superior, ca și forță de decizie, Birourilor permanente”.
Problema va fi în data votului
”Pentru citirea moțiunii nu e necesar cvorumul. Se va citi moțiunea, dar problema va fi în data votului, când vom vedea dacă PSD se prezintă sau nu.
Votul trebuie să fie ’după 3 zile’, ceea ce înseamnă o minimă perioadă de reflecție, în care să se mai poată negocia dacă e cazul (probabil asta era intenția Constituantei)”.
(n.red. pasaj din Decizia CCR 609/2020, pag.25: ’Curtea reţine că, în realitate, art.113 alin.(3) din Constituţie se referă la dezbaterea moţiunii de cenzură după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Cu alte cuvinte, Constituţia cuprinde o interdicţie, şi anume ca dezbaterea moţiunii de cenzură să nu se facă în intervalul de 3 zile consecutiv prezentării acesteia, ci la o dată ulterioară. Prin urmare, nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind un termen în interiorul căruia trebuia dezbătută şi votată moţiunea de cenzură (…)’ )
CCR nu e instanță de judecată
”Curtea Constituțională nu e o instanță de judecată. Nu te poți duce cu tot felul de prostii la CCR, de genul ’Nimeni nu-și contestă propria semnătură, dar zic eu că nu e a lui’. Cum sună asta? E pueril, e la nivel de grădiniță.
Să începi să zici că dosarul nu era cu șină, că semnăturile erau cu cerneală nu știu de care sau că au fost trimise scanate, e pueril. Lucrăm în felul ăsta de un an și jumătate, de când ne aflăm în această situație excepțională de sănătate publică. S-au tot trimis astfel de semnături, înclusiv sesizări la Curtea Constituțională – s-a trimis email în primă fază și după aceea s-au trimis documentele.
Constituția spune clar că moțiunea de cenzură trebuie să meargă înainte și chiar și Curtea Constituțională are nenumărate texte în care spune că nu se poate bloca o moțiune, ea trebuie să meargă înainte, să se desfășoare”.
Florin Cîțu va pleca
”Eu cred că prim-ministrul va pleca pentru că sunt multe proceduri care sunt în curs.
Avem moțiunea de cenzură care a fost inițiată de noi.
Avem revalidarea Guvernului, care se va produce la momentul la care va trebui să desemneze miniștrii definitivi în locul reprezentanților noștri din Guvern.
În plus, avem Congresul PNL din 25 septembrie, când la fel de bine poate să piardă președinția partidului și după aceea bănuiesc că nu se va mai agăța de funcția de premier”.