Cei care au urmărit alegerile din Republica Moldova s-au întrebat, probabil, cum e posibil ca o țară mică, cu mari suspiciuni de corupție, cu un proces electoral în care am văzut manipulări rusești pe scară foarte largă, să aibă un sistem de numărare a voturilor și de comunicare a rezultatelor cu mult mai bun.
Nu numai prezența la vot era contorizată în timp real, ci și numărătoarea voturilor, astfel încât în fiecare moment era cunoscut oficial procentul fiecăruia dintre candidați din voturile deja numărate.
Un asemenea sistem transparent înlătură și loteria exit-poll-urilor, care adesea înregistrează erori semnificative, dar care, fiind primele anunțate, se fixează în memoria electoratului mai bine decât rezultatele finale. Iar diferențele alimentează suspiciuni de fraudă.
L-am întrebat pe Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, de ce nu putem avea și noi un sistem ca în R. Moldova.
Avem un sistem nu cu mult diferit față de Republica Moldova (RM). Doar că la noi e mai prost pus în practică. Și, sigur, el funcționează mai bine la alegerile simple, în care ai un buletin de vot cu doi candidați.
În secție, procesul verbal se scanează, se încarcă în sistemul AEP gestionat de STS, pentru că trebuie securizat, și apare pe site-ul BEC, în secțiunea dedicată, în timp real.
Sacii cu voturi sunt pentru că trebuie să existe undeva evidența, dovada în caz că cineva contestă sau intervine cineva în program informatic. Pot să fie atacuri informatice, lucrurile astea nu pot fi excluse.
Ceea ce noi nu avem este acel sistem de contorizare în timp real a voturilor, pentru că AEP nu a vrut. În momentul de față sunt ONG-uri care preiau procesele verbale înregistrate și fac acest pas suplimentar.
Eu, personal, am știut să intru pe secția mea de vot să văd în timp real cum se strâng acolo procesele verbale la alegerile locale, spre exemplu.
De ce nu vrea AEP? Primul motiv care vine în minte este ascunderea unei fraude.
Da, în mod evident, ăsta e gândul, dar eu nu cred asta. Ci, pur și simplu, sunt incompetenți.
Când a fost numit șef la Autoritatea Electorală, Constantin Mitulețu-Buică și-a adus acolo toți prietenii de la PSD Craiova și a scăzut foarte mult capacitatea tehnică, operațională a AEP, inclusiv în domeniul experților electorali, adică președinții, vicepreședinții birourilor de vot.
Foarte multe probleme se trag așadar de la faptul că AEP, cu voia PSD, a fost acaparată de acest clan al lui Mitulețu-Buică.
Va dura o perioadă până când să-și recapete capacitatea tehnică. Sperăm că va merge în direcția bună.
Cum spuneam, depinde și de cât de simplu sau complicat e votul. La noi se tot întâmplă comasarea alegerilor și atunci operațiunile tehnice sunt cu mult mai complicate, durează mai mult, mai multe procese verbale etc.
O să vedem la turul al doilea de la prezidențiale, adică la o viteză de numărare și de publicare similară cu cea din Moldova.
Există o istorisire a unui jurnalist, cum că STS ar fi propus AEP introducerea aplicației care să contorizeze în tip real procentele candidaților, dar a fost refuzat.
N-aș fi surprins. Eu, de obicei, sunt critic la adresa multor servicii de informații pe care le avem, dar, în acest domeniu, pe care îl urmăresc mai mulți ani, STS a fost întotdeauna un partener loial.
Sistemul de monitorizare a prezenței la vot, care a eliminat frauda în bună măsură, a fost făcut cu ajutorul și participarea STS.
România are sistemele, așa cum ați spus, nici măcar nu e o aplicație nouă, este un modul al aceleași aplicații care să facă prelucrarea automată a acestor procese verbale. Adică ceea ce fac voluntari de la Cod for Romania sau Expertforum
De ce nu a avut AEP? E o discuție la care nu trebuie să medităm.
Și iar revenim la suspiciunea de fraudă...
La locale poate că au lăsat o marjă ca să mai plimbe voturi, dacă e cazul. Apoi, nu prea ies cheile din cauza calității scăzute a întregului proces.
Vă dau un exemplu: pachetele cu buletine de vot nu pleacă numărate de la Imprimeria Națională, ele pleacă cântărite. Adică secția de vot primește un colet cu pachetul de vot, cântărit după ce a ieșit din tiparniță. Și scrie că acolo sunt 100 de buletine de vot.
Dar e o marjă de eroare, hârtia este foarte proastă, așa că la final se trezesc că nu au fost 100 de buletine, ci 99 sau 101.
Deci în tot procesul electoral apare o mică eroare de unu-două voturi, unu-două buletine de vot. La sfârșit n-o să închidă cheia și mai trebuie făcută o operațiune de un pix ca să rezolve această problemă.
Dar schimbarea din pix nu se face înainte de încheierea procesului verbal?
Uneori, se face la BEJ-uri. Este un motiv important nu pentru că ține neapărat cineva să fraudeze, ci pentru că suntem zgârciți și facem lucrurile de sărăcie.
Merge prost sistemul pentru că managementul sistemului de către AEP este prost.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech