Între detașarea rezervată a președintelui și crisparea permanentă a premierului, discursurile celor doi alunecă pe lângă subiectele cele mai importante, fără să se atingă prea mult de ele.
Oamenii vor afla spre ce se îndreaptă realitatea imediată mai degrabă urmărind ce spun oficialii din Germania, Franța sau Italia, decât de la premierul Nicolae Ciucă sau de la președintele Klaus Iohannis.
Peste tot în Europa se vorbește despre criza care vine, iar oamenii sunt îndemnați să facă economii, fiindcă va urma o iarnă grea, cu prețuri greu de suportat.
În România, prim-ministrul și președintele îndeamnă populația să nu-și facă griji, că țara nu va mai exersa austeritatea din perioada 2009-2010 și că totul va merge bine, iar cei săraci vor fi ajutați. Cât de rău ar putea fi nu se spune. Scenariile cele mai sumbre sunt ținute la secret, dar nici cele mai optimiste nu sunt expuse.
Premierul a făcut o evaluare a miniștrilor Cabinetului la șase luni de la preluarea mandatului și apoi a trimis un comunicat de presă, din care rezultă că toți au primit notă de trecere, că nu există greșeli, erori și îngrijorări, că au crescut pensiile, că cei săraci primesc vouchere sociale pentru alimente, că mediul de afaceri a fost încurajat, că elevii și studenții vor fi ajutați, că fondurile europene vor fi utilizate cât mai eficient și că „respectarea principiilor de integritate și moralitate continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului”.
Premierul s-a temut să răspundă într-o conferință de presă întrebărilor punctuale despre neliniștile și frământările oamenilor, despre propriile probleme legate de integritate și moralitate și despre cum a fost salvat în Justiție de acuzația că și-a plagiat teza de doctorat.
Fostul general se ascunde în spatele unor decizii juridice scandaloase și l-a lăsat pe Klaus Iohannis să răspundă în locul lui. Președintele a lămurit sec și tranșant, așa cum a învățat din 2014, de când se află la Cotroceni: „Libertatea presei, independența Justiției sunt elemente de bază pentru democrație. Eu cred în ele”.
Recent, G4Media a scris că unul dintre dosarele în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost direcționat spre un judecător prieten, care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat. Într-un alt dosar similar, un alt magistrat de partid, de la Curtea de Apel București, ar fi invocat în motivarea sentinței prin care suspenda analiza doctoratului premierului „nevoia de stabilitate” a țării și faptul că „o astfel de știre are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului”.
Klaus Iohannis a răspuns răbdător, cu înțelepciunea lui greoaie, și celorlalte subiecte complicate pe care trebuia să le explice primul său ministru: de ce nu s-ar putea aplica impozitarea progresivă, cum nu se vor impune noi restricții odată cu creșterea infectărilor de coronavirus și cum va fi salvată în cele din urmă Legea avertizorului de integritate, de care ar putea depinde miliardele de euro promiși de UE.
Președintele a mai explicat în conferința de presă de marți că nu a fost implicat în eleborarea proiectului legilor securității naționale și că acest proiect se află la Guvern. Șeful statului a promis că se va îngriji personal ca excesele inițiale să dispară și a glisat pe lângă subiect.
Klaus Iohannis a folosit multe clișee pentru a demonstra că Justiția e independentă, că presa nu e afectată de interferențe politice, că țara e la adăpost iar PSD și PNL au format o coaliție sudată, care funcționează eficient.
Pe scurt, președintele a încercat să acopere vulnerabilitățile premierului pentru care a girat și a vorbit despre stabilitate, deși în cei aproape doi ani de la alegerile generale a schimbat doi prim-miniștri. Urmează al treilea? Argumentele reci venite de la Cotroceni ar putea sugera și această variantă.
Sabina Fati